Despre rezultatul alegerilor, la cald

1 ianuarie 2017   Dileme on-line

Nu s-a tras linia încă după scrutinul de duminică, voturile se mai numără cînd scriu aceste rînduri, dar deja unele tendinţe sînt clare. S-a spus că PSD a dominat copios aceste alegeri locale şi că PNL a pierdut teren atît în faţa adversarului tradiţional, cît şi în faţa unui potenţial concurent ivit peste noapte, Uniunea Salvaţi Bucureştiul.

Să vedem cît din aceste afirmaţii se verifică în faţa procentelor, dar şi a unei analize mai nuanţate.

La votul politic, adică la votul pentru consiliile judeţene, potrivit rezultatelor parţiale de la ora 12, cînd s-au numărat aproape 50% din voturi, PSD avea 38,71% iar PNL 32,61%. Diferenţa de şase procente nu este mare şi prefigurează negocieri grele pentru şefia consiliilor, pentru că sînt deschise tot felul de alianţe locale. Aici PNL nu se poate plînge de rezultat.

În schimb, PNL pierde din mandatele de primar în reşedinţele de judeţ. Astfel, numărul de primării per partide în reședințele de județ au fost în 2004: PSD 14, PD+PNL 19, alții 7; în 2008: PSD 12, PDL+PNL 22, alții 6; în 2012: PSD 17, PDL+PNL 19, alții 4. Acum însă, după estimările deja bine conturate, PSD are 19 reşedinţe de judeţ (record istoric), în vreme ce PNL-ului (care include PDL) îi revin doar 11. Dacă punem la socoteală şi Bucureştiul şi sectoarele acestuia, scorul PSD-PNL la primăriile mari este şi mai categoric.

De remarcat este şi performanţa noului partid condus de mai vechiul activist al protejării patrimoniului bucureştean, Nicuşor Dan. Acesta a obţinut mai multe voturi decît candidatul liberal şi chiar şi decît partidul său, Uniunea Salvaţi Bucureştiul. Ce contează mai mult este că USB intră falnic în consiliul general al Capitalei, cu cel puţin un sfert, dacă nu o treime din numărul total de consilieri, după redistribuire.

La nivel naţional însă, performanţa aşa-numitei opoziţii civice, formată din partidele apărute în urma relaxării legislaţiei de înfiinţare a formaţiunilor politice şi din unii candidaţi independenţi care se declară sătui de politica ineficientă actuală, este modestă. Dan Mașca şi al său Partid al Oamenilor Liberi de la Tîrgu Mureș, Andrei Postolache şi partidul Pentru Iași, Irina Pop de la M10 care a candidat la primăria Cluj-Napoca sau Andrei Tatu la Constanţa - ca să îi menţionez pe cei aparent mai vizibili în campanie - nu au avut nici o şansă la urne în competiţia cu partidele consacrate.

În schimb, unii candidaţi cu dosare - adică acei primari cu profiluri puternice în comunităţile locale dar care au fost fie puşi sub acuzare de DNA, fie trimişi în judecată sau chiar deja condamnaţi - au reuşit să obţină noi mandate. Este cazul lui Robert Negoiță, de la sectorul 3  al Capitalei, al Liei Olguța Vasilescu, primar al Craiovei, al lui George Scripcaru de la Braşov, al lui Mircia Gutău de la Rîmnicu Vîlcea sau al lui Cătălin Cherecheş de la Baia Mare, printre multe alte exemple. Rămîne un paradox de explicat cum pot fi realeşi aceşti primari în timp ce, simultan, DNA-ul domină în sondaje topurile încrederii populaţiei. Dar sînt şi candidaturi respinse de electorat, cum ar fi Tudor Pendiuc, care ar fi pierdut la limită la Piteşti, Marian Vanghelie, pe locul 3 la sectorul 5, sau chiar fostul eurodeputat şi ministru Adrian Severin, care, în calitate de candidat la primăria generală a Bucureştiului, a oscilat în exit-poll-uri şi parţiale între unul şi două puncte procentuale din voturile exprimate.

Prin specificul lor (şi anume un singur tur de scrutin şi o prezenţă la urne considerată mică), la aceste alegeri e interesant de văzut - şi rămîne de consemnat pe măsură ce se termină numărătoarea voturilor - cîţi primari vor fi aleşi cu votul a 10% să spunem din numărul alegătorilor din localitate. S-ar putea să se înregistreze şi aici unele recorduri.

Ca subiect de speculaţii politice, la scrutinul de duminică vedetă a fost USB-ul lui Nicuşor Dan. De altfel, acesta a şi anunţat imediat după închiderea urnelor că în perspectiva alegerilor generale din toamnă, vrea să extindă formaţiunea de la nivelul local din prezent la nivel naţional. Imediat s-a spus că Uniunea Salvaţi România va deveni o ameninţare pentru PNL. Ceea ce e cel puţin pripit, pentru că USR nu are încă nici un profil. Ba chiar, din declaraţiile de pînă acum, prezumtivul partid ar fi mai degrabă de stînga decît de dreapta, zona eşicherului politic unde PNL-ul declară că se plasează. Dar este adevărat că în calitate adversar al PSD-ului, USR va avea şansa de a rupe din electoratul PNL, aşa cum se pare că s-a întîmplat la alegerile locale de duminică din Bucureşti.

Ionuț Iamandi este jurnalist la Radio România Actualități.

Foto: adevarul.ro

Mai multe