De veghe la volanul de se cară

5 ianuarie 2012   Dileme on-line

Apărut în Dilema, nr. 413, 26 ianuarie 2001

Nota redacţiei: În plin scandal între taximetriştii de pe aeroportul Otopeni, reluăm acest articol de acum fix 11 ani. Vă rugăm să observaţi asemănările şi deosebirile între situaţiunea de atunci şi cea de acum…

Şoferul de taxi e un individ reper. Opiniile lui sînt citate în mod curent. "Pînă şi şoferul care m-a adus astăzi, zicea...", "Am dat peste un taximetrist care-i înjura de mama focului pe...". Aceasta pentru că, probabil, taximetriştii sînt nişte oameni în general informaţi. Ascultă radio în maşină, citesc ziare în staţii şi vorbesc cu lume multă şi diversă. Cei individuali, mai ales, "au opinia slobodă", cum zicea un amic de-al meu, nu depind decît de numărul clienţilor şi-şi cîştigă pîinea în funcţie de propria isteţime . O activitate destul de reprezentativă pentru funcţionarea în general a micilor servicii private şi liberale. Am să citez şi eu cîteva d-ale şi despre taximetrişti.

● Deunăzi, unul a început, de cum m-am urcat în maşina lui, să-mi povestească despre o rudă a sa care, prin furturi şi escrocherii, s-a îmbogăţit incredibil de tare, dar care mai apoi a fost lovită de o boală gravă. "La ce i-au mai folosit toate şmecheriile lui?", se întreba şoferul. "Eu i-am tot spus: Omule, fură cît să trăieşti, nu împărăţi că nu-i bine, mulţumeşte-te cu mai puţin. Nu m-a ascultat şi uite ce-a păţit. Dumnezeu există pe undeva şi l-a pedepsit". În timp ce-mi spunea asta parcursesem ceva mai mult de un kilometru şi aparatul de taxare trecuse de 60 de mii de lei. M-am întrebat atunci cum o fi fost ruda aceea care împărăţea . Şi evident, m-am dat jos din maşină.

● Un taximetrist particular, lucrînd cu maşina proprie, mi s-a plîns că nu-i prea merge bine. Benzina s-a scumpit, toate piesele Daciei se strică mereu, clienţii sînt tot mai puţini (mai ales de cînd i-a dărîmat Băsescu pe buticari), staţiile cu vad sînt inaccesibile, oraşu-i plin de gropi. L-am întrebat dacă nu preferă să se angajeze la o companie de taximetre unde să nu-şi mai folosească maşina proprie şi să aibă mereu comenzi. Mi-a răspuns că nu, fiindcă acolo-i "muncă-i multă, pe bani puţini".

● Directorii companiilor mari de taxi din Bucureşti sînt nemulţumiţi de faptul că primăria dă licenţe de transport cu taxiul oricui şi că nimeni nu mai controlează apoi valabilitatea acestor licenţe sau dacă şoferii mai respectă vreo reglementare legată de această activitate. Un asemenea director spunea chiar, că după părerea sa, singurul mod civilizat de-a chema un taxi este prin comandă telefonică. Un altul afirma pur şi simplu că orice activitate de taximetrie, individuală sau la o societate, înseamnă, fără nici o discuţie, evaziune fiscală.

● Într-o perioadă cînd taximetriştii erau controlaţi mai des, cîţiva s-au gîndit să-şi monteze la Dacii roţi de Oltcit care, fiind mai mici, se învîrteau de mai multe ori la acelaşi număr de kilometri. Rezultatul era o taxare mai mare. Şi nimeni nu se gîndea să se uite la roţi.

● Un control recent al gărzii financiare şi al poliţiei a demonstrat că 75% dintre şoferii de taxiuri din Bucureşti sînt într-un fel sau altul în ilegalitate.

● În vreme ce unii taximetrişti îşi jecmănesc clienţii, unii clienţi coboară fără să plătească. Se pare că nu există şofer să nu păţească aşa ceva cel puţin o dată pe săptămînă. Unii mai ghinionişti sînt chiar jefuiţi (se întîmplă cîteva cazuri pe lună). Cei care circulă noaptea pot cîştiga mai mult, dar şi riscurile sînt mai mari.

● În ultima vreme n-au mai fost conflicte deschise între şoferi pentru locurile cu vad. Zonele sînt acum bine delimitate şi cunoscute. Şoferii care locuiesc într-o anumită zonă ocupă staţia de taxi cea mai apropiată şi se solidarizează împotriva oricărui venetic. Ideea de a staţiona în preajma aeroportului Otopeni a fost abandonată chiar şi de către marile companii. Acolo îşi exercită meseria şi influenţa doar cîţiva şoferi din zona SAI, aflaţi în bune relaţii cu autorităţile locale şi cu poliţia. Nici un "amator" nu se mai încumetă să calce acel teritoriul. Cam la fel se petrec lucrurile şi la Gara de Nord.

Mai multe