Cum să mergi mai departe chiar și atunci cînd picioarele nu te mai ascultă

16 ianuarie 2020   Dileme on-line

Sfîrșitul anului 2019 a fost cuprins de emoție, mai ales în rîndul celor mai în vîrstă, care și-au reamintit momentele de cumpănă din 1989. Pe lîngă acele momente marcante, însă, au mai fost împinse și alte subiecte sentimentale în mass-media, iar unul dintre acestea a fost legat de transformarea fostului fotbalist Mihai Neșu și despre proiectul său îndrăzneț, de a construi un centru modern pentru copiii cu dizabilități.

„Mihăiță” – așa cum îi spun prietenii și apropiații, a fost format la Steaua, singura echipă la care a evoluat pînă cînd a plecat la formația olandeză FC Utrecht, în 2008. Era un tip extrem de bătăios, chiar dacă fizicul său părea firav, iar devotamentul său pentru echipele pentru care a evoluat l-au făcut dintotdeauna un personaj iubit. În 2011, s-a petrecut însă cumplitul accident: Neșu a fost lovit neintenționat, la antrenament, de către un coechipier și apoi a rămas paralizat. Următoarele 6 luni și le-a petrecut în spital, intubat. La un an după nefericitul moment a fost părăsit de soție sub motivația că „nu pot să stau cu un bărbat paralizat”. Inițial, Mihăiță era paralizat complet, însă ulterior a început să facă progrese: a început să-și controleze capul și în ultima vreme își poate mișca și mîinile, chiar dacă nu are un control perfect. Nu a fost uitat de lume, iar familia și prietenii i-au fost mereu aproape.

În luna decembrie a anului care tocmai s-a încheiat, Mihai a mers pentru prima dată într-un studio de televiziune. Experiența sa a fost una cu adevărat emoționantă și sinceră. Fostul sportiv a mărturisit că a avut patru ani de calvar, perioadă în care a fost în depresie și viața sa era plină de tristețe și deznădejde. A reușit să iasă din această stare cu ajutorul prietenilor, care l-au îndemnat să vorbească cu diverși preoți și să citească anumite cărți. Meritul său a fost că și-a dorit să găsească răspunsuri la numeroasele întrebări pe care și le punea.

Fundația pe care a deschis-o a fost „un dar de la Dumnezeu”. Inițiativa a fost a unui vecin de-ai săi din Olanda, antrenor, care îl aprecia pe Neșu pentru că venea uneori la antrenamentele pe care acesta le ținea cu grupa de copii. A primit suportul Fundației Mereu Aproape, dar și al multor alte persoane, în special din lumea fotbalului. Cu toate acestea, întoarcerea în România a fost grea. Printr-o cunoștință de familie a deschis un centru mic, în ideea de a ajuta 20-30 de copii în mod regulat. Suportul de care a avut parte, coroborat cu convertirea sa interioară, l-au determinat să lucreze la computer și să creeze un complex modern pentru a ajuta cît mai mulți copii cu dizabilități din Oradea. Visul său este pe cale să devină realitate: în 2020 va cumpăra terenul pe care fundația va ridica îndrăznețul proiect. Nu s-au strîns încă toți banii, dar fiecare dintre noi poate contribui la acest curajos proiect cu 2 Euro, trimițînd un SMS cu textul „CRED” la 8844, sau cu sume mai mari pe site-ul fundației.

Ceea ce este însă cu totul special este faptul că fostul fotbalist s-a împăcat cu soarta și că nu mai are resentimente: „Dumnezeu nu vrea suferința omului, nu a dorit nici accidentul, dar l-a îngăduit pentru a mă duce pe drumul care trebuie; fiind un catîr, doar prin suferință puteam ajunge pe drumul bun. El mi-a dăruit și Fundația, toți oamenii din jur care mă ajută sînt un dar de la Dumnezeu. La început a fost multă neliniște, nesiguranță, acum toate acestea s-au transformat în bucurie, în speranță. Orice greutate, cu răbdare, Dumnezeu o transformă într-o bucurie”, au fost cuvintele lui Mihai Neșu într-un interviu acordat celor de la Antena3.

Același mesaj a fost transmis și către Trinitas: „Mi-am dorit toată viața să fiu fotbalist. A fost dorința mea cea mai mare. Accidentarea m-a ajutat să mă descopăr pe mine cel care eram cu adevărat, nu ce voiam eu să par. Tot ce mi se întîmplă în fiecare zi mă face să mă întorc de unde am plecat toți. Adică la Dumnezeu. Parcă nu te mai deranjează că ești în scaun. Toți avem șanse egale: bolnav, sărac, bogat, sănătos. Cred că Dumnezeu mi-a dat multe daruri pe care nu le-am luat în seamă, eu m-am chitit pe fotbal. Celelalte le-am aruncat la gunoi.”

Mihai Neșu a recunoscut că nu prea era credincios înainte de accident, așa că nu putem atribui meritul demersurilor sale unei educații primite acasă. Simplu spus, Mihai era un fotbalist ca oricare altul, iar după un astfel de accident putea să-și petreacă timpul jucînd blackjack și nimeni nu ar fi avut motive să-l critice, însă el a decis să se autodepășească și să lupte nu numai pentru sufletul său, ci și pentru binele multor persoane care se confruntă cu probleme similare. De aceea, este un exemplu de urmat pentru toți cei care trec prin momente grele.

Mai multe