Culori

Dilema veche de săptămîna aceasta vă propune, într-un dosar realizat de Adina Popescu, să priviţi viaţa în culori. Mai vechi şi mai noi, căci, nu-i aşa, fiecăre vîrstă are culoarea sa.  

Andrei Pleşu vorbeşte despre recentele tulburări londoneze şi despre abordarea lor ideologică. Poate e momentul să reflectăm la problema răului şi la natura umană.

Cristian Ghinea porneşte de la cartea scrisă de jurnalistul Malcolm Gladwell (în traducerea românească, Excepţionalii-povestea succesului) şi discută despre o problemă care apare din ce în ce mai des în dezbaterea modernă: ce-ţi trebuie ca să reuşeşti în viaţă?

Din interviul cu regizorul Yuri Kordonski aflaţi cum îşi alege textele, de ce teatrul e clipa care trece şi nu se mai repetă niciodată.

Simona Sora vă propune o lectură spectaculoasă: Cartea roşie a lui C. G. Jung, publicată de curînd şi în România.

Dacă aveţi de gînd să vă duceţi la cinema, Andrei Gorzo scrie despre filmul Planeta maimuţelor – Invazia, „cea mai bună bucată de cinema grand spectacle ieşită de la Hollywood în acestă vară”.

***

Împreună cu acest număr din Dilema veche apare Dilemateca nr. 64, în care puteţi citi:

● Un dosar despre Cartea roşie a lui C.G. Jung în româneşte, o carte-spectacol (păstrată pînă de curînd într-un seif din Zürich) despre „natura cunoaşterii de sine, natura sufletului, relaţiile dintre gîndire, sentimente şi tipurile psihologice, relaţia masculinităţii şi feminităţii interioare şi exterioare, uniunea opuşilor, solitudinea, valoarea studiului şi a învăţării, statutul ştiinţei, semnificaţia simbolurilor şi modul în care trebuie să fie înţelese, sensul războiului, al nebuniei, al nebuniei divine şi al psihiatriei, cum trebuie înţeleasă astăzi imitaţia lui Hristos, moartea lui Dumnezeu, semnificaţia istorică a lui Nietzsche şi relaţia dintre magie şi raţiune.“ (Sonu Shamdasani)

● Un comentariu semnat de Cosana Nicolae Eram la cartea profesorului suedez de istoria artei Tom Sandqvist, Dada Est. Românii de la Cabaretul Voltaire, „cea mai nuanţată perspectivă care există la ora actuală în limba engleză“ despre fenomenul avangardei româneşti.

● „Biografia unui artist nu ne învaţă ceva esenţial despre opera lui. Dimpotrivă, am spune, de vreme ce detaliile triviale şi marile sau micile slăbiciuni îl coboară de pe tronul simbolic al poeziei“ – scrie Ion Vianu în rubrica „Portrete interioare“, dedicată în septembrie nevrozei lui Rainer Maria Rilke.

● O discuţie provocată de Petre Răileanu în jurul unei cărţi care a polarizat spiritele în Franţa: Intelectualii falsificatori. Triumful mediatic al experţilor în minciună de Pascal Boniface, un pamflet ce are meritul de a aduce în discuţie tema „intelectualului mediatic“.