Cu dragoste, despre Luciano Pavarotti

26 octombrie 2014   Dileme on-line

Mi-aduc aminte de el, ca prin vis... Marele Luciano Pavarotti (la propriu și la figurat) pe Scena Sălii Radio, în 10 august 1999, la repetiția dinaintea primului și singurului concert pe care l-a susținut în România. Urma să cînte a doua zi în Piața Constituției din București – un concert organizat în aceeași zi cînd la București era vizibilă eclipsa totală de soare. 

Mi-l aduc aminte... Chiar dacă era repetiție și nu cînta cu toată forța vocii sale, imediat îți dădeai seama că aveai în față un cîntăreț ieșit din tipare: să spui că are o voce de aur este doar un clișeu, deși aceasta era realitatea. O voce inconfundabilă, vocea perfectă de tenor, așa cum se naște probabil doar o dată la o sută de ani. 

Mi-aduc aminte nu numai de vocea lui Pavarotti din acea zi, ci și de chipul său zîmbitor, de modul amical și cald în care dialoga cu partenerii de scenă, de legătura lui roșie de la gît... Chiar faptul că permisese ca repetiția să fie cu public spunea multe despre el. Era probabil cel mai mare cîntăreț de operă al lumii în acel moment, cea mai mediatizată vedetă a teatrului liric, iar noi, niște tineri  studenți pe atunci, puteam să-l ascultăm și să-l vedem așa cum era în realitate: pe el, marele Luciano.

Și realitatea ne arăta ca nu era nicio deosebire între Luciano de pe scenă și Luciano – omul, acest om cald, generos, firesc, purtîndu-și cu naturalețe și modestie darul acesta special, vocea care suna la fel de bine și în arii de operă, dar și în hiturile din alte zone decît cele ale muzicii clasice.

De la concertul lui Luciano Pavarotti au trecut deja 15 ani, iar de la dispariția lui Pavarotti din această lume, 7 ani. 

Și cu toate că fizic nu mai este printre noi, Pavarotti nu a fost uitat. Nici nu se putea altfel: a lăsat în urmă atîtea înregistrări și mai ales, imaginea unei personalități care a ales să facă lucrurile altfel, în beneficiul muzicii și al publicului.

Nu știu prea mulți cîntăreți de operă care să umple stadioane la concertele lor, nici care să fi ales să cînte și arii celebre și piese din muzica ușoară (să o numesc generic) în același concert. Pavarotti a făcut-o în mod magistral – ceea ce nu înseamnă că nu și-a atras critici. Însă criticile au fost uitate; a rămas însă faptul că Pavarotti a fost unul dintre cei mai eficienți ambasadori ai muzicii clasice, un om care a înțeles vremurile în care trăim și a găsit soluții să transmită mesajul muzicii clasice către un public cît mai larg. Un cîntăreț care a știut să servească de fapt muzica bună, de oricare gen ar fi ea.

Din 30 octombrie, timp de 4 săptămîni, aveți ocazia, unică aș spune, de a vă completa o colecție de 4 DVD-uri distribuite cu

pe care se regăsesc 8 concerte susținute de Luciano Pavarotti și prietenii săi, în momentele de glorie ale carierei marelui tenor italian.

Sînt concerte care au scris efectiv istorie: documente care vorbesc despre marele Luciano Pavarotti cîntărețul, profesionistul, omul și una dintre cele mai mediatizate vedete ale secolului XX. Sînt acele concerte care l-au transformat pe Pavarotti în mai mult decît un mare cîntăreț de operă – într-un star al muzicii din toate timpurile. Și mai mult decît atît, aceste concerte nu au fost organizate pentru a servi mediatizării acestui cîntăreț, ci pentru a strînge fonduri dedicate  unor cauze caritabile, pentru  a ajuta oamenii din zone afectate de război și disperare din Bosnia, Kosovo, Guatemala, Cambodgia, Tibet. Aceasta pentru că Pavarotti a fost și ambasador al bunăvoinței pentru Națiunile Unite.

Eu am urmărit cu lacrimi în ochi aceste concerte, dîndu-mi seama că în anii noștri nu mai există niciun cîntăreț care să poată face ce a realizat Luciano Pavarotti cu aceste concerte. Toate au fost organizate la Modena, orașul italian în care el  s-a născut, a trăit și s-a stins; toate, în prezența a zeci de mii de oameni; toate, alături de marile vedete ale muzicii.

Să facem o trecere în revistă: concert pentru copiii din Bosnia (12 septembrie 1995), concert pentru copiii afectați de războaie (20 iunie 1996), concert pentru bolnavii de talasemie (27 septembrie 1992), Pavarotti& friends (1994), concert pentu copiii din Liberia (9 iunie 1998), concert pentru Guatemala și Kosovo (1 iunie 1999), concert pentru Cambodgia și Tibet (6 iunie 2000), concert cu soprana Nuccia Focile (9 iunie 1993).

Și să enumerăm cîțiva dintre prietenii lui Pavarotti pe care-i puteți vedea și asculta pe aceste DVD-uri: Celine Dion, Elton John, Mariah Carey, Bono, Sting, Zucchero, Bryan Adams, Jon Bon Jovi, George Michael, Laura Pausini, Enrique Iglesias, chiar și trupa Spice Girls. Adică

din muzica ultimului deceniu al secolului XX, mari voci, hituri celebre, un mod de a face muzică ce m-aș bucura să fie model și pentru cei care fac astăzi muzică, indiferent de genul pe care-l abordează.

Dacă ar fi să aleg cîteva momente de grație, m-aș opri, de exemplu, la duetul Pavarotti – Céline Dion din piesa

sau la

cu Pavarotti și Zucchero. Sînt sigură că fiecare își poate găsi alte și alte piese favorite: pentru că acesta este darul muzicii, să ne vorbească fiecăruia, într-un mod profund personal, unic, să ne transporte în acea lume pe care ne-o imaginăm ca fiind mai bună. Trebuie doar să o lăsăm să facă asta...

Începînd din 30 octombrie, puteți cumpăra, împreună cu 

seria "Pavarotti and Friends" - 4 DVD-uri conținînd înreegistrările video a 8 concerte. Detalii,

.

Mai multe