Cel mai bun pianist în viaţă este...
Nu sînt o adeptă a clasamentelor, mai ales de tipul „cel mai bun la nivel mondial este…”. În sport merge, dar în muzică: gîndiţi-vă, dacă ar fi să alegem care este cel mai mare compozitor al tuturor timpurilor, pe cine am alege – pe Bach, pe Beethoven, pe Mozart?
Deci, cu atît mai greu mi se pare de definit cine este cel mai bun pianist în viaţă. Dar se pare că o parte semnificativă a presei internaţionale s-a pus de acord, mai ales în zilele acestea cînd toată lumea vorbeşte despre noul album semnat de pianistul rus Grigory Sokolov.
Da, se pare că cronicarii au ales: Grigory Sokolov poate fi considerat „cel mai bun pianist din viaţă”.
Haideţi să vedem de ce…
Evident, în primul rînd, să ascultăm cum cîntă Grigory Sokolov. Ceea ce poate fi destul de dificil dacă vrem să facem asta din România: pentru că Sokolov, ca şi Celibidache, nu vrea să înregistreze, ci doar să cînte pe scenă live, avînd, în principiu, aceleaşi argumente ca Celibidache. Şi atenţie, nu vrea să cînte decît recitaluri, nu şi concerte cu orchestra, pentru că, spune el, repertoriul pentru pian este atît de extins oricum, iar în cazul concertelor cu orchestra, şi-ar asuma riscuri pe care nu le poate controla singur, ci doar împreună cu 100 de oameni, cîţi s-ar afla pe scenă. Şi nu poate risca în numele altora…
Sokolov, de asemenea, nu cîntă pe piane mai vechi de cinci ani – şi analizează pianele pe care cîntă piesă cu piesă, repetă mult pe ele înainte de concert.
Pentru că Sokolov iubeşte perfecţiunea…
Sokolov împlineşte în aprilie anul acesta 65 ani – şi în prezent studiază la pian în jur de 10-11 ore, în fiecare zi. Pentru că perfecţiunea se obţine greu şi cu multe sacrificii.
Sokolov nu cîntă (prea) multe recitaluri. Şi nu cu programe diferite – de exemplu, pentru perioada ianuarie-august 2015, are unul singur. Însă sînt oameni care călătoresc prin Europa doar ca să-i asculte recitalurile. Iar Sokolov pare să fie jenat primindu-le aplauzele şi elogiile…
Sokolov a cîştigat în 1966, la doar 16 ani, medalia de aur a Concursului Ceaikovski de la Moscova; încă de atunci s-a considerat că el este reprezentantul unui tip de pianistici despre care se credea că dispăruse. Cine au fost pianiştii care l-au inspirat? “Dintre cei pe care i-am ascultat pe scenă, în primul rînd, Emil Ghilels” – mărturisea Sokolov. “Dintre cei pe care i-am ascultat în înregistrări – Rahmaninov, Sofronitsky, Glenn Gould, Solomon şi Lipatti. Ca estetică, mă simt cel mai aproape de Anton Rubinstein.”
Un miraculos nou disc semnat de Grigory Sokolov
Nu am avut şansa de a-l asculta pe Grigory Sokolov pînă cînd mi-a căzut în mînă albumul lui cel mai recent – transpunere pe 2 CD-uri a unui recital pe care Sokolov l-a susţinut în festivalul de la Salzburg în 2008. Lucrări de Mozart – două sonate, cele 24 preludii op. 28 de Chopin şi alte miniaturi, în final, un coral de Bach pe care-l cînta şi Dinu Lipatti.
Şi atunci am înţeles de ce sînt mulţi cei care-l consideră pe Sokolov “cel mai bun pianist în viaţă”, de ce sînt oameni care străbat lumea ca să-l asculte. Pentru că, simplu spus, Sokolov este un altfel de pianist, deasupra timpului, a modelor, a vitezei, a lumescului în general. El vine din lumea Luceafărului lui Eminescu (că tot ne-am amintit de Eminescu în 15 ianuarie): perfecţiunea este izbitoare, rafinamentul, detaliul… Şi cu toate acestea, nimic nu este rece şi septic.
Da, este greu să descrii în cuvinte perfecţiunea…
Aşa că mai bine ascultaţi noul album care apare în 19 ianuarie 2015 la Deutsche Grammophon, disponibil şi în România la www.getmusic.ro şi www.emag.ro. Albumul va fi difuzat şi de Radio România Muzical, în două episoade, pe 19 şi 26 ianuarie, de la ora 19. Şi dacă v-a plăcut puteţi să-l votaţi în cadrul campaniei “Votează discul de muzică clasică al anului 2015” de la http://www.romania-muzical.ro/info/voteaza2015/
Apropo, s-a ales şi Discul de muzică clasică al anului 2014, rezultat în urma voturilor din această campanie. Discul cîştigător a fost înregistrat de pianista română Alina Azario. Voi reveni cu informaţii pe acest subiect.