Barza neagră

„Ce este societatea civilă?”; „Avem societate civilă?”; „Ce fac ONG-urile din România?” – sînt doar cîteva întrebări la care rubrica de faţă, o rubrică realizată în parteneriat cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, va căuta, săptămînal să dea răspunsuri.

Chiar în faţa blocului în care locuiesc este construită o casă. O vilă cu etaj şi mansardă, destul de puţin dichisită însă spaţioasă. Vopsită într-o nuanţă de maroniu deschis şi vişiniu, cu termopane albe si acoperiş de tablă peticit. O privelişte destul de puţin armonioasă printre blocurile cu zece etaje din jur. Cred că ştii despre ce vorbesc. Pentru că, probabil, ai întîlnit şi tu cel puţin o astfel de vilă în drumurile tale. E bine cînd sînt construite clădiri şi proprietarii lor investesc în ceva. E rău cînd nu există nici o legătură între acestea şi construcţiile din jur sau mediul înconjurător. Pornind de la design, pînă la faună şi floră.

Despre conectarea priorităţilor tuturor celor implicaţi în dezvoltarea unei construcţii se ocupă, printre altele, şi asociaţia Renaturopa din Braşov. De la ei am aflat că planul urbanistic înseamnă mai mult decît arhitectura construcţiilor, înseamnă şi felul în care acestea se îmbină cu fauna şi flora zonei respective. Anca Mercea, coordonator de proiect, povesteşte că locuitorii unei zone e posibil să îşi dorească lucruri diferite faţă de reprezentanţii instituţiilor publice sau a întreprinzătorilor. Şi iarăşi e posibil ca toţi aceştia să nu aibă întotdeauna în vedere protejarea mediului înconjurător şi păstrarea specificului zonei.

Acum cîţiva ani, bună parte din judeţul Braşov a fost declarat sit Natura 2000. Ceea ce înseamnă că în zonă există specii de plante şi animale ce trebuie protejate. Acest lucru a luat prin surprindere întreprinzătorii locali, care neinformaţi fiind au crezut că nu îşi ai pot dezvolta afaceri în zonă din această cauză. Un astfel de exemplu este contruirea şi aeroportului din Braşov. Deşi locuitorii oraşului îşi doreau construirea acestuia, iar beneficiile sale erau clare, reprezentanţii diverselor asociaţii pentru protecţia mediului din zonă se împotriveau cu tărie. O serie de specii de păsări erau puse în pericol. După îndelungi dezbateri, Anca Mercea spune că au fost găsite soluţii pentru astfel încît aeroportul să fie construit şi păsările să fie în siguranţă. Important în găsirea soluţiilor potrivite a fost dialogul dintre toate părţile implicate.

Uneori, dezvoltarea economică şi protecţia mediului intră în conflict. Iar deciziile sînt luate fără a ţine cont de interesele sau nevoile celorlalţi. Asociaţia Norwegian Forestry Group din Norvegia a construieşte frecvent o hartă a conflictelor de mediu. Aceasta identifică nevoile de dezvoltare ale fiecăruia şi le marchează pe harta unei zone. Atunci cînd aceste nevoi tind în direcţii diferite, o echipă de mediatori intervine şi sprijină comunitatea să îşi găseească soluţiile cele mai potrivite. În cadrul unei vizite de lucru în Norvegia, finanţată prin granturile Spaţiului Economic European 2009 - 2014, programul Fondul ONG în Romînia, cei de la asociaţia Renaturopa au văzut cum se realizează harta conflicetelor. Intenţionează să piloteze şi în Romînia un astfel de proiect, în speranţa că ulterior va fi preluat în toată ţara.

De fapt, oamenii ar trebui consultaţi la realizarea fiecărui plan urbanistic sau de dezvoltare a unei regiuni. În realizarea sa e bine să fie luate în calcul planurile de dezvoltare ale fiecăruia. Pentru că altfel, "oamenii au intenţíi bune, dar viziunea lor este unilaterală", este de părere Anca.

"Dacă oamenii îşi doresc un lucru, atunci se pot găsi soluţii." Şi sigur se poate face ceva "ca să nu se mai sperie barza neagră... Doamne fereşte să nu mai vină barza!" spune Anca.