Balcanii Europei

Dilema veche de săptămîna aceasta se ocupă de „Balcanii Europei”. Diplomaţi, politologi, muzicologi, cineaşti şi jurnalişti explică relaţia dintre Europa şi ceea ce se numesc „butoiul cu pulbere al Europei”, vorbind despre solidaritate, separatism, războaie sau globalizare regională prin manele.

Andrei Pleşu scrie despre intelectualitatea laică de la noi nepreocupată de marile teme ale gîndirii religioase: „Nu avem o tradiţie consolidată a intelectualului laic, dar angajat, prin scrierile sale, în spaţiul vieţii religioase. În mod paradoxal, Occidentul – pe care îl stigmatizăm arogant pentru exces de secularizare – are o mult mai bună aşezare în acest teritoriu. În Franţa, de la Pascal la Gabriel Marcel, de la Charles Péguy şi Maurice Blondel la Jacques Maritain, Paul Claudel sau Georges Bernanos, conceptul de scriitor creştin este bogat ilustrat şi unanim acceptat. Să amintim, în treacăt, şi autori ca G.K. Chesterton şi C.S. Lewis în Marea Britanie sau, în Italia, Giorgio Agamben, socotit îndeobşte ca fiind de stînga. De neocolit, în zona ortodoxă, este şi impozanta galerie a unor intelectuali ruşi de talia lui Vladimir Soloviov, Nicolai Berdiaev sau Lev Şestov. Exemplele se pot multiplica indefinit. E vorba de figuri prestigioase, pe care şi cititorii, şi universităţile, şi teologii profesionişti sînt gata să-i ia în serios. Numai la noi, cu puţine excepţii, această specie e deficitară şi, în general, privită strîmb de breasla specialiştilor în sutană!”.

Vintilă Mihăilescu scrie despre ce înseamnă munca la români; Cristian Ghinea despre decizia Marii Britanii de a ieşi din UE; Maria Iordănescu explică cum poţi deveni mascota lui Nicolae Titulescu, iar Ivan Krastev, de ce accesul la informaţiile guvernamentale secrete nu-i ajută pe oameni să înţeleagă mai multe.

Chitaristul Cătălin Rulea este luat la întrebări despre prezentul şi viitorul trupei Pixels, Paul Breazu recenzează noul album My Bloody Valentine, iar Andrei Gorzo, filmul Lincoln de Steven Spielberg.