Arta şi spaţiul ei
O realitate în „3S”: Spațiu-Spectacol-Spectator
Inaugurarea unui nou spațiu-WASP - care a găzduit spectacolele din cadrul Explore Dance and Performance Festival 2012, organizat de Asociaţia 4 Culture - are o semnificație cu totul specială pentru sfera artelor performative din România. WASP (Working Art Space and Production) a fost inaugurat în cadrul celei de a 7 a ediții a Explore Dance and Performance Festival și va fi dedicat dansului contemporan, artelor vizuale, teatrului de tip underground și experimentelor multimedia.
Este imposibil de imaginat absența unui spațiu atunci cînd vorbim despre artele performative. Fie că e vorba de un spațiu interior sau exterior, absența sa nu poate fi concepută. Chiar atunci cînd vorbim de lipsa unui spațiu (subiect ce a devenit aproape o paradigmă a discursului despre dans în România) este generat în mod automat un alt tip de spațiu, gîndit ca spațiu absent. Inexistența unui spațiu concret generează nevoia unui spațiu virtual, pentru că spațiul este prin excelență un loc al întîlnirii.
Dimensiunea spațială, ca și dimensiunea temporală, sunt coordonate cheie ale spectacolului adresat în primă și ultimă instanță spectatorului. Spațiul experimentat de artist rezonează cu spațiul experimentat de spectator și rezultă în a treia dimensiune a spectacolului, care este, de fapt o sinteză, un loc al întîlnirii dintre creator și receptor.
Semnificația deschiderii WASP trece dincolo de necesitatea spațiului pentru existența unui fenomen cultural autentic: spațiul originar al WASP este o fostă fabrică din perioada comunistă. Așadar nu este greu să facem o conexiune simplă între două tipuri de abordare a corpului: corpul supus muncii, un corp închis între granițele desenate de imperativele producției și un corp performativ, care acumulează și articulează noi semnificații în plan artistic și social.
Transformarea fostei fabrici Flaros în spațiul WASP dedicat artei contemporane este sinonimă cu transfigurarea corpului ideologizat prin prisma muncii în perioada comunistă în corpul care locuiește un spațiu performativ, ca decupaj semnificativ realizat în corpul social. Istoria muncii nu este străină de istoria performance-ului, acesta nu mai este un secret pentru nimeni. Pînă la urmă avem de a face cu ipostaze ale corpului, cu politici ale corpului, modelate de spiritul timpului și de dinamica cerințelor estetice și sociale.
WASP este un spațiu care recuperează o traumă specifică dansului contemporan din România și, mai mult, accentuază statutul acestei arte de a funcționa ca generator al întîlnirii între arte. Așa cum spuneam, a devenit o stereotipie afirmarea faptului că dansul contemporan din România este marginalizat, că este tratat ca un fenomen aflat la periferia artelor, că nu are locul pe care l-ar merita în peisajul cultural românesc.
Inaugurarea WASP marchează o modificare a acestei paradigme în discursul despre dansul din România, iar acest fapt este cu atît mai semnificativ cu cît deschiderea acestui spațiu are loc în cadrul unei ediții a singurului festival de dans contemporan și performance din România în care contextul internațional se întîlnește cu cel românesc, în care o platformă a dansului contemporan românesc este plasată în cadrul larg al tendințelor internaționale din domeniu.
Chiar dacă spațiul este o condiție preliminară e existenței unui act artistic, la rîndul său este influențat și modelat în egală măsură de specificitatea creației pe care o găzduiește și de percepția spectatorilor a publicului țintă.
WASP are toate șansele să se transforme într-un loc în care această “realitate în 3S” (spațiu-spectacol-spectator) va genera produse artistice care pot situa artele performative din România în miezul discursurilor și demersurilor culturale.
Identitate şi diferenţă
Așa cum ne-am obișnuit și în cazul edițiilor anterioare, Explore Dance Festival and Performance 2012 a oferit publicului său o varietate de evenimente precum: spectacole de dans contemporan, instalații, filme de dans sau workshop-uri. Totuși, există o noutatea dusă de această a 7-a ediție, iareaeste direct relaționată cu ceea ce reprezintă identitate și diferență în dansul contemporan românesc și internațional.
Anul acesta, întrebări precum cele ce urmează şi-au putut primi un răspuns mai clar ca oricînd: există o identitate a dansului contemporan din România? Ce diferențiază dansul contemporan autohton de ceea ce se întîmplă pe plan internațional? Ce evoluție s-a înregistrat în dansul contemporan de la noi în raport cu anii anteriori? Cît de mare este diversitatea mijloacelor de expresie?
Inițierea unei platforme a dansului contemporan din România în cadrul festivalului, alături de prezența unor nume importante pe plan internaţional a fixat și a reliefat specificitatea artei coregrafice și a performance-ului de la noi. Această inițiativă a prilejuit o privire retrospectivă asupra evoluției și fixării identității dansului contemporan românesc și de detectare a diferențelor care conferă personalitate actelor artistice din spațiul românesc.
O altă inițiativă a adus un plus de valoare festivalului este inițierea şi organizarea unui atelier de critică, integrat programului Critical Endeavour (parte a proiectului Jardin D’Europe), destinat scriitorilor emergenți în domeniul dansului contemporan și performance-ului. Ajunge doar să spunem că mentorul acestui workshop a fost Igor Dobricic, unul dintre cei mai importanți dramaturgi din domeniul coregrafiei pe plan internațional.
Fără a epuiza lista invitaților din străinătate, o simplă enumerare a numelor următoare dă seama de nivelul acestei ediții a festivalului: Wim Vandekeybus și Ultima Vez, Superamas, Janez Jansa, Dalia Acin Thelander, Eleanor Bauer, Jan Maertans, Jeremy Wade, Iva Sveshtarova, Willy Prager, Sofia Dias, Vitor Roriz, ElinaPirinen, Marko Milic, Krassen Krastev, Andrea Maurer…
Artiștii români din platformă au alcătuit împreună un tablou al diversității de stiluri și mijloace de expresie care, prin interferență cu artiștii din străinătate, s-au afirmat ca şi creatori ai unui context de o complexitate care dă sens drumului de pînă aici al dansului contemporan și performance-ului din România, care, sperăm, va deschide noi perspective.
Diversitatea scenei artelor performative a fost dată de prezența următorilor artiști români în festival: Eduard Gabia, Vlad Basalici, Paul Dunca, Arcadie Rusu, Mădălina Dan, Mihaela Dancs, Catrinel Catană, Ana Cătălina Gubandru, Marina Albu, Maria Baroncea, Valentina de Piante Niculae, Jean Lorin Sterian, Andreea Novac, Maria Balabaș, Daria Ghiu. Sergiu Matiș (într-unul din spectacolele prezentate, alături de Vlaicu Golcea) a realizat conexiunea dintre două spații de manifestare ale dansului contemporan, România și Germania.
Ar fi multe alte lucruri importante de spus despre această a 7 a ediție a Explore Dance Festival and Performance... Ele s-au concretizat și au devenit vizibile prin actele artistice la care am fost martori timp de cinci săptămîni.
***
EXPLORE DANCE FESTIVAL 2012 – On art and its space
A “3S” Reality : Space-Show-Spectator
The inaugurationof a new space – WASP – has a very special significance for the performing arts in Romania. WASP (Working Art Space and Performance has opened within the 7th edition of Explore Dance Festival and Performance and it will be dedicated to contemporary dance, visual arts, underground theatre and multimedia experiments.
It is impossible to imagine the absence of a space when we speak about performing arts. Whether it is about an outer space or an inner one, its absence cannot be conceived. Even if we speak about the absence of a space (a topic that has become a pattern of the discourse on dance in Romania), another kind of space is immediately generated and thought as an absent space. The inexistence of a concrete space generates the need of a virtual one, because the space is mainly a place of meeting.
The spatial dimension, as well the temporal one are key-coordinates of the show which is, from beginning to the end directed towards the spectator. The space experienced by the artist resonates in the space perceived by the spectator and results in a third dimension of the performance which is, in fact, a synthesis, a meeting place between creator and perceiver.
The significance of the opening of WASP goes beyond the necessity of the space for the existence of an authentic cultural phenomenon: the originary space of WASP is a former communist factory. Therefore, it is not difficult to make a simple connection between two types of regarding the body: a body submitted to work, closed within the confines designed by the imperatives of production and a performative body that accumulates and articulates new meanings at artistic and social level.
The transformation of the ex-factory Flarosinto the space of WASP is a synonym to the transfiguration of a body integrated within an ideology of labor during communism into the body that inhabits a performative space, as a significant frame cut within the social body. The history of labor is not a stranger to the history of performance; this is not a secret to anyone anymore. All in all, it is about possibilities of the body, politics of the body, shaped by the spirit of time and the dynamics of the aesthetical and social demands.
WASP is a space that wipes away a trauma specific to contemporary dance in Romania and, even more, lays stress on the capacity of this art to function as a generator of the meeting between arts. As I already mentioned, there is a stereotype in stating that contemporary dance in Romania is always cast aside, that it is treated as a phenomenon from the periphery of arts, that it does not have the place that it deserves within the Romanian cultural context.
The inauguration of WASP changes this pattern of the discourse on dance in Romania and this fact is even more meaningful if we think that its opening takes place within the only contemporary dance and performance festival in Romania, in which the international context meets the local one, in which a platform of Romanian contemporary dance is placedwithin the broader international sphere.
Even if the space is a preliminary condition for the existence of an artistic act, it is equally influenced and shaped on its turn by the specificity of the creation that it dwells and by the perception of the spectators, of the targeted audience.
WASP has all the chances to change into a space in which this 3S reality (space-show-spectator) will generate artistic products that could place the performing arts in Romania at the very core of discourse andactions.
Identity and difference
As a habit inherited from the previous editions, Explore Dance Festival and Performance offered its audience a variety of events like: contemporary dance shows, installations, dance films or workshops. Still, there is something new brought about by this 7th edition and this novelty is directly related to what identity and difference means in Romanian and international contemporary dance.
This year questions like the following ones got their answer in a way that might be clearer than ever: is there any identity of contemporary dance in Romania? What makes the difference between the local dance context and what happens at international level? What is the evolution of Romanian contemporary dance in comparison with the previous years? How big is the diversity of the means of expression?
The initiating of a platform of Romanian contemporary dance within the festival, along with the presence of important names of international dance scene fixed and outlined the specificity of choreographic art and performance in Romania. This initiative generated a retrospective gaze on the evolution and grounding of Romanian contemporary dance and on the detection of those differences that would provide a certain personality to the Romanian dance context.
Another initiative that brought an added value to the festival was the organization of a workshop of criticism, dedicated to the emerging writers in the field of contemporary dance and performance. The workshop was part of Critical Endeavour Programme(part of JardinD’Europe). It is enough to mention that the mentor for this workshop was Igor Dobricic, one of the most important international choreographic dramaturges.
Without exhausting the list of the invited artists from abroad, a simple enumeration of the following names stood for the level of this edition of the festival: WimVandekeybus and UltimaVez, Superamas, JanezJansa, Dalia AcinThelander, Eleanor Bauer, Jan Maertans,Jeremy Wade, IvaSveshtarova, Willy Prager, Sofia Dias, VitorRoriz, , ElinaPirinen, Marko Milic, KrassenKrastev, Andrea Maurer…
The diversity of the performing arts’ scene was proved by the presence of the following Romanian artists in the festival: Eduard Gabia, Vlad Basalici, Paul Dunca, Arcadie Rusu, Mădălina Dan, Mihaela Dancs, Catrinel Catană, Ana Cătălina Gubandru, Marina Albu, Maria Baroncea, Valentina de Piante Niculae, Jean Lorin Sterian, Andreea Novac, Maria Balabaș, Daria Ghiu. Sergiu Matiș (in one of his performances, together with Vlaicu Golcea) emphasized the connection between two contemporary dance contexts: the Romanian and the German ones.
There are a lot of other important things to be said about this 7th edition of Explore Dance Festival and Performance... They became visible through the artistic acts that we witnessed for 5 weeks.