Antreprenorii sociali

„Ce este societatea civilă?”; „Avem societate civilă?”; „Ce fac ONG-urile din România?” – sînt doar cîteva întrebări la care rubrica de faţă, o rubrică realizată în parteneriat cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, va căuta, săptămînal să dea răspunsuri.

Economia socială este un domeniu ce pare nou în România. Încă în curs de definire, cu neclarităţi şi necunoscute pe alocuri chiar şi pentru cei care lucrează în acest domeniu. Ce este antreprenoriatul social, deci? Şi mai mult decît atît, există el în România?

Fundaţia Alături de Voi (ADV) este una dintre primele organizaţii din România care a înfiinţat unităţi protejate, autorizate mai apoi şi în care sînt angajate 36 de persoane cu dizabilităţi. Experienţa în antreprenoriatul social insa a fost uneori dificilă.

Una dintre cele mai importante probleme întîmpinate este faptul că, fiind un domeniu nou, lucrurile sînt neclare. Acum patru ani, cînd au organizat primul Tîrg Naţional al Unităţilor Protejate, a fost dificil să le explice oamenilor ce înseamnă, de fapt, economie socială. Se mai întîmplă şi astăzi să se lovească de lipsa de cunoaştere a celor din jur, spune Mihaela Munteanu, director dezvoltare şi comunicare la ADV. În situaţie de criză economică, multe dintre entităţile de economie au fost constante sau s-au dezvoltat, este de părere Mihaela Munteanu. “Datorită devotamentului unor oameni şi a capacităţii lor de a răspunde unor provocări într-un mediu economic turbulent, s-au putut crea şi menţine locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi”. Căci pentru un antreprenor social care înfiinţează un atelier protejat, “profitul este în primul rînd social”.

“Dacă reuşeşti să transformi o persoană vulnerabilă dependentă de servicii sociale, într-o persoană care produce la rîndul ei, comunitatea trăieşte mai bine."

Încă la început pare să fie şi cadrul legislativ. În acest moment acesta nu este suficient de adaptat la nevoile entităţilor de economie socială. Una dintre sincope este dată de controlul activităţii acestora, în special al unităţilor protejate autorizate care sînt întreprinderi de inserţie (prin care sînt create locuri de muncă pentru persoane din grupuri vulnerabile). “Unitatea protejată este o structură lucrativă în care minim 30% din numărul de angajaţi sînt persoane cu dizabilităţi. Nu se menţionează din păcate şi timpul minim de lucru, şi astfel, se întîmplă ca angajatorii să angajeze doar una sau două persoane cu dizabilităţi pentru cîteva ore, pentru a îndeplini procentul în vedera autorizării. E bine ca prin unitatea protejată să se stimuleze în mod real incluziunea persoanei cu dizabilităţi. Persoana cu dizabilităţi să nu fie valorificată în scopuri comerciale.” spune Mihaela Munteanu.

Se crează astfel un soi de concurenţă neloială. Între angajatorii care vor să creeze locuri de muncă pentru persoanele aflate în situaţii de vulnerabilitate sau să intervină într-un domeniu social şi angajatorii ce urmăresc doar beneficiile pe care unităţile protejate autorizate le primesc de la stat.

Domeniul economiei sociale nu se limitează la unităţile protejate şi angajarea persoanelor aflate în situaţie de vulnerabilitate. El include orice entitate ce îşi propune să reinvestească profitul încasat pentru rezolvarea unei probleme sociale. Cooperative de credit, casele de ajutor reciproc ale pensionarilor sau salariaţilor, societăţi comerciale înfiinţate de asociaţii sau fundaţii, forma de organizare diferă. Obiectivul însă este acelaşi.

Întrucît, “în economia socială, obiectivul social este prioritar. Vorbim în primul rînd de impact social şi apoi de cîştig economic.”, cum spune Mihaela Munteanu.

Atlasul Economiei Sociale 2014, lansat de curînd de Institutul de Economie Socială din cadrul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, vorbeşte despre acest domeniu. Potrivit acestuia, în anul 2012, aproximativ 115.000 de persoane au fost angajate în entităţi de economie socială. Angajatorii sociali au plătit aproximativ 338 de milioane de lei către bugetul de stat. "A doua ediție a Atlasului Economiei Sociale, coordonat de Cristina Barna, ne ajută cu o informație sistematizată să întelegem evoluția și performanțele organizațiilor de economie socială în general și a întreprinderilor sociale în particular. Datele statistice publicate publicate în Atlas arată faptul că există un trend pozitiv atît în ceea ce privește numărul de organizaţii active, cît și forța economică a acestui sector, exprimată prin valoarea activelor imobilizate, veniturilor şi numărului de angajaţi.” spune Mihaela Lambru, sociolog şi conferenţiar doctor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială.

Rezultatele cercetărilor pot fi folosite pentru formularea unor legi coerente în domeniu. În urma cercetărilor realizate, specialiştii din cadrul Institutului de Economie Socială au propus o serie de modificări legislative. Pentru cei interesaţi, Atlasul şi modificările legislative propuse se găsesc aici.

Deşi domeniul nu e atît de nou pe cît pare, părerile sînt diferite, iar politicile publice în formare. Intenţiile contează însă. Şi faptul că există oameni care dincolo de profit, privesc în primul rînd schimbarea socială pe care afacerea lor o aduce.

Pentru activitatea desfăşurată în sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale şi dezvoltarea domeniului economiei sociale, Fundaţia “Alături de Voi” România a primit premiul Dan Manoleli pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în cadrul Galei Societăţii Civile 2014. Altlasul Economiei Sociale 2014 face parte din proiectul „Pentru ca economia socială din România să devină vizibilă!”, derulat de Institutul de Economie Socială din cadrul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vîrstnice şi Centrul Naţional de Pregatire în Satistică.