Amos Oz, două zile la Bucureşti

9 februarie 2012   Dileme on-line

La invitaţia Editurii Humanitas Fiction şi a Ambasadei Israelului la Bucureşti, Amos Oz, unul dintre cei mai importanţi scriitori israelieni, va fi prezent la Bucureşti, în perioada 27–28 februarie 2012.

Scriitorul va susţine o conferinţă de presă luni, 27 februarie, ora 12.00, la Hotelul InterContinental, Sala Fortuna Est, etajul 21. În aceeaşi zi, la ora 18.30, la Ateneul Român, va avea loc conferinţa Amos Oz în dialog cu Gabriel Liiceanu.
Biletele pentru conferinţă vor fi puse în vînzare marţi, 21 februarie.

Marţi, 28 februarie, ora 11.00, Amos Oz va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti, festivitatea de decernare desfăşurîndu-se în Sala „Constantin Stoicescu“ a Palatului  Facultăţii de Drept (Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36–46). De la ora 17.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45) va fi lansată seria de autor „Amos Oz“ a Editurii Humanitas Fiction, cu volumele Odihnă desăvîrşită, Cutia neagră, Cum să lecuieşti un fanatic, Rime despre viaţă şi moarte, Poveste despre dragoste şi întuneric şi Scene de viaţă campestră. La eveniment vor vorbi: Amos Oz, Marlena Braester, Ioana Pârvulescu şi Denisa Comănescu.

***

Amos Oz, unul dintre cei mai importanţi prozatori şi eseişti israelieni, s-a născut la Ierusalim în 1939, într-o familie de cărturari şi profesori, originară din Polonia şi Rusia. Figura tutelară a familiei, aşa cum apare în cunoscutul său roman autobiografic de mai tîrziu, Poveste despre dragoste şi întuneric, este fratele bunicului patern, profesorul doctor Joseph Klausner. Venit în Palestina la începutul secolului trecut, acesta va ajunge pe culmile recunoaşterii sociale şi intelectuale – o stradă din Ierusalim îi poartă numele, în timp ce scrierile lui sînt de referinţă în bibliografia iudaismului. Părinţii lui Amos vor avea însă un alt destin: tatăl lui, Yehuda Arieh Klausner, deşi studiase literatura şi istoria în Polonia, cunoştea 17 limbi şi avea o cultură vastă, va rămîne în umbra unchiului său, fiind nevoit să accepte un post modest de bibliotecar, în timp ce mama lui, Fania, o femeie la fel de cultivată, de o sensibilitate aparte, purtînd în suflet nostalgia Europei, va ceda în faţa greutăţilor şi a lipsurilor vieţii de emigrant şi se va sinucide cînd Amos împlinea vîrsta de 12 ani.

În 1954, la 15 ani, adolescentul fragil şi crescut printre cărţi se răzvrăteşte împotriva tatălui şi părăseşte Ierusalimul. Se stabileşte în kibbutzul Hulda, unde îşi va schimba numele de familie, devenind Amos Oz. La doar 20 de ani i se publică primele povestiri în revista literară Keshet, cu puţin timp înainte de a fi trimis de colectivitatea kibbutzului să studieze filozofia şi literatura la Universitatea din Ierusalim. În 1967 luptă în Războiul de Şase Zile, iar în 1973 participă la Războiul de Yom Kippur.

După absolvirea Facultăţii de Filozofie a Universităţii Ebraice din Ierusalim revine în kibbutz, unde practică agricultura şi predă la liceul local timp de 25 de ani, pînă în 1986, cînd se mută împreună cu soţia şi fiul său în oraşul Arad, pe ţărmul Mării Moarte.

Din 1965 pînă în prezent Amos Oz a publicat 35 de cărţi, dintre care 13 romane, patru volume de povestiri şi nuvele, cărţi pentru copii şi nouă volume care cuprind eseuri şi articole. Cărţile sale au fost traduse în 42 de limbi, în 43 de ţări.

***

Seria de autor „Amos Oz“ a fost inaugurată de Denisa Comănescu, directorul editorial al Editurii Humanitas Fiction, în mai 2011, cu publicarea romanului Rime despre viaţă şi moarte (apărut iniţial în 2009, în colecţia „Raftul Denisei“, în  traducerea Ioanei Petridean), urmată de volumele Scene de viaţă campestră (Humanitas Fiction, 2011; traducere de Ioana Petridean), Poveste despre dragoste şi întuneric (Humanitas Fiction, 2008, 2009, 2011; traducere de Dana-Ligia Ilin), Cum să lecuieşti un fanatic (Humanitas, 2007; Humanitas Fiction, 2011; traducere de Dana-Ligia Ilin), Odihnă desăvîrşită (Humanitas Fiction, 2011; traducere de Marlena Braester) şi Cutia neagră (Humanitas Fiction, 2012; traducere de Marlena Braester). De acelaşi autor au mai apărut: Să nu pronunţi: noapte (Humanitas Fiction, 2010; traducere de Marlena Braester) şi Deodată în adîncul pădurii (Humanitas, 2010; traducere de Dana-Ligia Ilin).

Poveste despre dragoste şi întuneric, Scene de viaţă campestră şi Cum să lecuieşti un fanatic sînt în curs de apariţie, tot la Humanitas Fiction, în ediţie eBook.

În seria de autor „Amos Oz“ vor fi publicate romanele Dealul Sfatului Nelegiuit, Pantera din subterană (ambele traduse din ebraică de Any Shilon), Soţul meu, Michael, precum şi cartea pentru copii, Soumchi (ultimele două traduse din ebraică de Ioana Petridean).

Foto: Colin McPherson

Mai multe