Pornografie & piraterie

29 ianuarie 2012   Dilemateca

(apărut în Dilemateca, anul VII, nr. 69, februarie 2012)

Gutenberg inventează maşina de tipar cu scopul de a duce mai departe cuvîntul lui Dumnezeu (aka Biblia), dar în primii 50 de ani ai tiparului (cunoscuţi şi ca perioadă a incunabulelor) cartea laică depăşeşte ca titluri şi număr de exemplare cartea bisericească. Şi nu e prima dată cînd o invenţie nu îşi atinge scopul, ci este folosită într-o cu totul altă direcţie. La fel s-a întîmplat cu ceasul, tehnologie care ar fi trebuit să fixeze orele de rugăciune şi de ritual, dar a ajuns să ofere ritmul societăţii capitaliste. Aşa cum sensul unui text nu stă în intenţia autorului său (celebra "eroare intenţională"), nici sensul unui design tehnologic nu poate fi controlat de inventatorul său. În conformitate cu expresia românească "unde dai şi unde crapă".

Dar cartea îşi ia avînt în secolul al XVI-lea cu ajutorul a doi prieteni: pornografia şi pirateria. Generalizarea acestui artefact cultural nu ar fi fost posibilă fără apariţia cărţii de plăceri (sau pornografice) şi a celor care tipăreau fără a avea privilegiul de a o face (ne aflăm într-o vreme în care dreptul de autor nu fusese inventat, iar tipografii-aproape-editori cereau voie de la stăpînire). Unul dintre primele scandaluri legate de cartea pornografică se iscă la 1524 odată cu apariţia volumului I Modi (sau De omnibus Veneris Schematibus), o carte cu 16 reprezentări de poziţii sexuale (se pot vedea pe Wikipedia, aici: http://en.wikipedia.org/wiki/I_Modi). Papa Clement al VII-lea îl trimite pe autor, Marcantonio Raimondi, la închisoare şi distruge toate exemplarele primei ediţii. Dar, cu ajutorul piraţilor, ne-au parvenit ediţii neoficiale care s-au conservat pînă în zilele noastre, una chiar la British Museum. Acest exemplu este paradigmatic pentru joaca de-a şoarecele şi pisica (da, limba română are cele mai bune expresii pentru a explora istoria cărţii :) care se petrece de fiecare dată cînd o tehnologie emergentă a informaţiei devine mainstream (sau exoterică). De aici pînă la libertinismul Iluminismului mai avem doar un pas.

Şi pentru că de fiecare dată totul apare de două ori, iar a doua oară ca farsă, pornografia & pirateria pun umărul şi la expansiunea Internetului şi dezvoltarea acestei tehnologii. Una dintre cele mai răspîndite meme online spune că "Internet is for porn" (încercaţi o căutare pe Google), iar statisticile arată că o mare parte din traficul web se îndreaptă spre site-urile de profil (una din patru căutări pe web are legătură cu pornografia). Algoritmii pentru comprimarea imaginilor se învaţă pe o imagine preluată din Playboy. Pornografia a strîns în jurul ei primele comunităţi online şi duce o luptă de pionierat în adoptarea celor mai noi instrumente online. Dacă avem un singur Youtube, e incalculabil numărul site-urilor de hosting şi streaming video pornografic. Cît priveşte pirateria, în lipsa ei nu am fi avut un protocol precum BitTorrent (esenţial în funcţionarea unor servicii precum Skype sau videoconferinţe), lăţime de bandă atît de mare în atît de scurt timp etc. În avangarda Internetului se află piraţii şi pornografii. Îi găsim pe aceleaşi poziţii în ultimii 500 de ani. Şi poate că ar trebui să studiem fenomenul mai amănunţit pentru a depăşi stadiul unei simple ipoteze.

Mai multe