Iezechiel, autor ştiinţifico-fantastic

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 88, septembrie 2013)

Dumnezeu se manifestă, în Vechiul Testament, de cele mai multe ori prin auz, simţ al revelaţiei, transmiţător al Verbului. Lui Moise, celui mai mare profet, îi apare sub forma unui "rug aprins" - o iarbă tîrîtoare care arde fără să se mistuie. Chiar în felul acesta monoteistul curat are dreptul să se îndoiască; "pe Dumnezeu a-l vedea nu este cu putinţă oamenilor", glăsuieşte liturghia. De aceea, mai ales în Psalmi, vocea lui Dumnezeu este atribuită unei făpturi intermediare, "Îngerul Domnului".

Profetul Iezechiel, figură din toate punctele de vedere excentrică, face excepţie de la regula invizibilităţii (Dom Calmet spune că în Ieşive - şcolile confesionale iudaice - textul lui Iezechiel nu era accesibil decît învăţăceilor trecuţi de treizeci de ani; era, oarecum, rezervat învăţămîntului postuniversitar). În primele trei capitole ale Cărţii lui Iezechiel este descrisă o vedenie. Scena este în Ierusalimul iminenţei cuceririi şi dărîmării lui de către regatul Babilonului. Pur şi simplu Dumnezeu anunţă dezastrul.

Vedenia este adusă de un vînt vijelios, un nor mare şi un val de foc... în mijlocul focului străluceşte un metal în văpaie. Îl încurajez pe cititor să se refere la textul biblic ...

Apariţia este un fel de platformă mişcătoare ale cărei dimensiuni sînt variabile şi rapid schimbătoare... Această platformă poartă un fel de tron la înfăţişare ca piatra de safir, iar pe tron... un chip de om. Nu doar faţa unui om, ci un om întreg, de vreme ce se vorbeşte despre coapsele lui, înconjurate de o lumină strălucitoare. Mişcarea perpetuă, asimilabilă cu a unei maşini în mişcare, este însoţită de un zgomot puternic ca zgomotul dintr-un lagăr ostăşesc; zgomot care se diminuează în momentele în care mişcarea maşinii se încetineşte. Faptul că unghiurile vedeniei sînt reprezentate de o arătare, un fel de cub străjuit de animale simbolice (om, taur, leu, vultur), cu două perechi de aripi (unele mişcătoare, altele învăluind chipurile apariţiei) este aici întărit de prezenţa neaşteptată a unor roţi. Ele par să fie un motor al ciudatei maşinării (fiindcă duh de viaţă era şi în roţi). Roţile sînt făcute din crisolit. Ce este crisolitul? Conform http:// www.gemselect.com/other-info/chrysolite.php - în mineralogia modernă nu corespunde unui mineral anume; Antichitatea îl confunda cu anumite pietre semipreţioase; smaraldele Cleopatrei ar fi putut fi luate drept crisolit; mai probabil însă crisolitul ar fi ceea ce azi este numit peridot (zăcăminte de peridot se găsesc pe o insulă din Marea Roşie, accesibilă locuitorilor Orientului apropiat); în mod ciudat, peridotul a fost găsit şi într-un meteorit căzut în Siberia în anul 1787!

Merită să redăm versetul 28 în forma lui originală: "Cum este curcubeul ce se află pe cer la vreme de ploaie, aşa era înfăţişarea acelei lumini strălucitoare care-l înconjura. Astfel era chipul slavei Domnului. Şi cînd am văzut eu aceasta, am căzut cu faţa la pămînt."

Nu este nevoie de multă imaginaţie pentru a asimila viziunea profetică a lui Iezechiel cu apariţia în epicul ştiinţifico-fantastic, contemporan nouă, a unor nave zburătoare, pornite la cucerirea lumii, cu un punct de cădere în cetatea înfruntărilor celor mai decisive ale umanităţii, Ierusalimul. Prezenţa unor atribute mecanice (roţi), mişcarea neîncetată, fenomenele luminoase ne duc către viziuni ale profeţilor moderni care sînt autorii de fantascienza. Un fenomen istoric atestat, cucerirea Ierusalimului de către Babilon, prefigurează războaie cosmice, angajînd astfel destinul omenirii.