Alexandra Rusu - Managing Partner, Booktopia

12 iunie 2013   Dilemateca

(apărut în Dilemateca, anul VIII, nr. 84, mai 2013)

Un loc de întîlnire pentru oameni şi cărţi

„Ce citeşti acum?“ Această interogaţie e un fel de urare de bun-venit pe site-ul Booktopia. Utilizatorii acestei reţele sociale formează o comunitate al cărei liant unic sînt cărţile. Zeci de oameni citesc, comentează şi recomandă zilnic cărţi, în ceea ce pare să fie cea mai mare sală de lectură din România. La originea acestui site este Alexandra Rusu.

Acum vreo doi ani, era redactor-şef la Editura All, unde coordona Colecţia "Strada ficţiunii". Putea să vorbească ore în şir despre planurile ei: ce cărţi a mai citit, ce urmează să apară, ce şi-ar dori să publice. Entuziasmul nu a ţinut-o prea mult. Cel mai tare o enerva inerţia sistemului. Toate deciziile erau luate cu încetinitorul. Avea probleme cu plata traducătorilor. Îi era foarte greu să respecte un plan editorial pentru că mecanismul se mişca prea lent. "Sînt multe rotiţe şi, dacă nu-s bine unse, îţi strică proiectele", spune Alexandra Rusu. În plus, nu a avut niciodată libertatea pe care şi-ar fi dorit-o. Intrase într-o schemă căreia simţea că nu îi mai aparţinea. Pur şi simplu, nu se mai putea adapta. "E un semn foarte prost să nu fii adaptat, după doar şapte ani. Nu mă simţeam în largul meu în acel mediu foarte conservator şi tradiţional, în care lucram."

Prietenii sînt cei mai buni agenţi literari

Unele sondaje (internaţionale) arată clar acest trend: oamenii nu se mai informează despre cărţi, din publicaţii literare, ci de la prieteni. Cărţile se "vînd" prin bouche-à-l'oreille, nu prin cronicile literare. Prietenii sînt cei mai buni agenţi literari - mai buni chiar decît specialiştii în promovare ai editurilor şi librăriilor, mai eficienţi decît cronicarii. E o chestiune de încredere. "Pornind de la ideea că în lumea cărţii zvonistica e de bază, ne-am gîndit să sistematizăm felul în care oamenii vorbesc despre cărţi. Nu e o idee originală: există goodreads.com, marile edituri şi librării şi-au creat şi ele propriile reţele sociale." Booktopia e însă o platformă independentă, un loc de întîlnire pentru oameni şi cărţi - spune Alexandra Rusu, managing partner şi content editor.
Utilizatorii sînt întîmpinaţi cu întrebarea: "Ce carte citeşti acum?" Nu e sigur dacă fiecare va răspunde sincer la această întrebare. Probabil că majoritatea vor scrie titlul cărţii la care se gîndesc cel mai mult. Totul începe, deci, de la o carte - cea care l-a marcat sau îl preocupă pe utilizator. Odată ce a introdus această carte în motorul de căutare al sistemului, apar imediat oamenii care au comentat acea carte, şi poţi vedea, la fiecare utilizator, ce alte cărţi a mai citit, despre ce alte cărţi a mai scris. Aşa se dezvoltă o reţea de prieteni: totul se bazează pe afinităţi literare.
Cei aproximativ 3000 de utilizatori activi postează 30-40 de recenzii noi pe lună. Iar coordonatorii site-ului introduc lunar în sistem 100 de cărţi noi. "Nu am calculat aici conturile moarte. Nu ne-am propus niciodată să obţinem un număr mare de vizitatori doar pentru a obţine o satisfacţie... statistică. Ne interesează cititorii reali şi activi. Sînt mîndră de faptul că n-am creat niciodată conturi false şi nici n-am plătit vreodată servicii speciale pentru a ne spori numărul de vizite în mod artificial. Unii spun că e o greşeală, că ar fi trebuit să investim în promovare; mie mi se pare un semn foarte bun că 85% dintre conturi sînt active. Oamenii se manifestă periodic. Asta arată că ceea ce am construit e util", explică Alexandra Rusu.
În general, booktopicii scriu despre cărţi mai vechi, care s-au aşezat deja. Nu sînt neapărat interesaţi de cele mai recente apariţii, nici de trendurile indicate de edituri ori de presa literară. Pe Booktopia, se citeşte foarte multă literatură fantasy pentru adolescenţi - chiar şi de către publicul care a depăşit vîrsta adolescenţei. Nu e neapărat o surpriză pentru Alexandra Rusu. Ceea ce o miră e că aceste cărţi generează dezbateri atît de aprinse pe site. Ceea ce pentru criticii literari şi jurnaliştii culturali constituie mai degrabă un fenomen marginal ocupă un loc central în preocupările booktopicilor.
O altă surpriză e cît de mult (şi de bine) sînt citiţi autorii români clasici. "Să vezi ce dezbateri se iscă în jurul lui Slavici!" - mă avertizează Alexandra Rusu. Poezie, în schimb, nu se prea citeşte; şi, mai ales, nu se comentează. Şi asta în ciuda încercărilor coordonatoarei de a scoate în faţă volumele de poezie. Se postează şi foarte multe cărţi de non-fiction. E foarte amuzant să găseşti cîte o carte foarte ciudată, din domeniul tehnic, de negăsit, altminteri, pe site-uri sau în librării.

Diezuri şi bemoluri

Audienţa site-ului e preponderent feminină. Booktopianul (mai precis booktopiana) are în jur de 25 de ani. E foarte umblat(ă); citeşte peste medie. Cei mai mulţi booktopieni sînt absolvenţi de litere, limbi străine, ştiinţe umane etc. "Oricine are dreptul să scrie despre ce cărţi pofteşte. Dar există o grămadă de diezuri şi bemoluri. Comentariile sînt moderate tocmai pentru că vrem să păstrăm o anumită calitate. Le eliminăm pe cele denigratoare, pe cele care folosesc agresiv termeni peiorativi, verificăm ortografia etc. Eliminăm chiar şi comentariile off-topic. Aş putea număra pe degetele de la o mînă cazurile extreme, în care am fost nevoiţi să "cenzurăm". Ceea ce îmi arată că oamenii n-au venit pe Booktopia ca să denigreze cărţi şi autori sau ca să înjure. Am observat că şi atunci cînd comentatorii au avut obiecţii legate de stilul autorului sau de cine ştie ce greşeli de traducere ori de redactare, oamenii au ştiut să folosească un limbaj civilizat, să recurgă la argumente, nu la cuvinte urîte."
În afară de comentarii pe marginea cărţilor citite, Booktopia are şi rolul de a structura biblioteca. E o funcţie secundară, dar foarte interesantă, spune Alexandra Rusu. "booktopicii îşi pot ţine evidenţa cărţilor din bibliotecă cu ajutorul aplicaţiei online. În Booktopia ai posibilitatea să-ţi faci nişte rafturi virtuale, să-ţi faci o replică virtuală, poate mai ordonată, a bibliotecii reale de acasă."
Poate deveni această pasiune o afacere funcţională, rentabilă? Deocamdată site-ul e încă în etapa de investiţie. "Am stabilit, de la bun început, că nu va fi un proiect care să moară în trei luni pentru că n-am obţinut venituri din publicitate pe site. Nu vrem să fim dependenţi de schemele tradiţionale de business în online. Împreună cu partenerul meu, Bogdan Stanciu (Bitsoft), am stabilit că vom investi minimum doi ani şi că, după această perioadă, în care ne-am propus să creştem reţeaua de prieteni Booktopia, să încercăm o rentabilizare. Avem deja mai multe soluţii, pe care le vom testa, pe rînd. Dar nu cred că totul se va reduce la a pune bannere cu reclame pe site. Nu ăsta e drumul pe care vrem s-o apucăm. Noi vrem să facem proiecte speciale legate de interesele cititorilor noştri."
Printre altele, Alexandra Rusu şi echipa ei pregătesc pagini speciale ale editurilor, librăriilor, scriitorilor etc. care vor oferi mai multe mecanisme de promovare şi servicii integrate de comunicare - diferite de ceea ce pot oferi blogurile sau site-urile.
Un alt proiect e legat de organizarea unui club de carte. Un loc în care oamenii care se întîlnesc în lumea virtuală, pe Booktopia, să-şi poată vorbi faţă în faţă. Ar fi o prelungire firească a site-ului. "Oamenii sînt dornici să se întîlnească şi offline", crede Alexandra Rusu, care îşi aduce aminte de un eveniment caritabil, un "maraton de citit" unde a strîns zeci de participanţi. Booktopia a primit premiul pentru cea mai eficientă platformă de promovare a cărţii, la Gala Industriei de Carte (Bun de Tipar) din această primăvară. Dincolo de bucuria de a-şi vedea recunoscute eforturile, premiul e un avantaj care poate fi capitalizat pe termen mediu şi lung. Alexandra Rusu speră să cîştige mai multă credibilitate în rîndul editurilor - şi astfel să-şi poată promova proiectele în parteneriat.

Matei MARTIN

fotografii de Lucian Muntean

Mai multe