O poveste de iarnă

Cîndva am primit cadou un parfum Azarro, într-o sticluță roșie, futuristă. După ce s-a terminat, nu m-am îndurat s-o arunc. Am păstrat-o de dragul celui care mi-l dăruise și nu mai era printre noi. Atunci cînd am văzut-o prima oară m-am gîndit la distinsul domn Azazello. Și la pulberea de aur de pe mustățile lui Behemoth care se pregătește pentru marele bal (în caz că ați uitat, motanul genial din Maestrul și Margareta).

Memoria livrescă funcționează după niște legi tare ciudate, așa că acum, cînd am dat din nou de ea într-o cutie, am căutat repede în bibliotecă romanul lui Bulgakov. I-am însoțit pe cei trei „necurați” ca și cînd ne-am fi întîlnit prima oară. Mi se făcuse cam dor de adunătura aia de derbedei care întorc Moscova cu susul în jos și îi fac pe cetățenii lui să o ia razna. Totul începe, neliniștitor de firesc, în parcul Patriarșie prudî.

Și pentru că, uneori, cînd lumea ți-e mai dragă lucrurile o iau razna, iată cîteva sfaturi care s-ar putea să vă folosească, în cazul în care veți fi martorii unor scene neobișnuite.

Dacă cumva vedeți un motan mare și negru care se suie în autobuz și compostează bilet, nu intrați în vorbă cu el. Lăsați-l în pace și, eventual, dacă e posibil, ridicați-vă de pe scaun și cedați-i locul. Niciodată nu poți să știi cu cine te întîlnești pe stradă, așa din senin și ce vrea de la tine.

Poate scamatoria cu banii e fumată și i-ați căzut deja victime. Nu vreau să vă mai fac sînge rău și să vă amintesc cum s-a întîmplat: ați primit niște hîrtii de un milion (sau, și mai rău, era vorba despre valută!), păreau multe și în regulă, dar cînd ați ajuns cu ele acasă nu mai erau decît niște amărîte de bucăți de hîrtie, fără nici cea mai mică valoare. Parcă cineva suflase peste ele și le luase toată puterea. Încă o înșelătorie, dar ce să faci dacă necuratului îi place să se joace și are un chef de glume.

Femeile sînt, se pare, mai slabe de înger: oricînd și-ar vinde sufletul pentru cîteva haine frumoase, niște parfumuri și cîteva perechi de dresuri fine. Și, exact ca-n carte, istoria poate să se repete. Nu intrați în panică dacă mergeți pe stradă liniștiți și vedeți niște femei respectabile care se prezintă doar în desuuri. Le-a păcălit și pe ele Satana, nu înainte de le vinde cele mai sofisticate iluzii. Cine știe ce rochii de firmă au cumpărat și, cînd să fie admirate, s-au evaporat și nu le-a mai putut vedea nimeni.

Mijloacele de locomoție neconvenționale sînt la mare căutare. Dacă vi se oferă o perie de păr care zboară, înainte de a face actele pentru leasing, încercați-o!

Atenție, cei mai predispuși la stimulii drăcești rămîn, în continuare, femeile îndrăgostite și scriitorii. Bulgakov știe cel mai bine.