Cînd rațiunea învinge

Nu cred că sînt singura uluită de rezultatele post-referendum. Și de o parte și de alta exista convingerea că acest referendum va fi nu doar validat, ci că va și trece cu majoritate de voturi. Cu toate acestea a fost invalidat, datorită prezenței scăzute la vot, 20,41%.

Reacțiile celor de la Coaliția pentru Familie au atins toate notele. De la nervozitate, aruncîndu-se blamul pe umerii partidului de guvernămînt, care n-a organizat îndeajuns de bine referendumul, sau pe ai celor care l-au boicotat, ajungîndu-se chiar la tonuri patetice în care făceau apel, pe ultima sută de metri, să se înceteze acest boicot (de parcă boicotul era un soi de armată nevăzută care făcea lanț în jurul secțiilor de votare), pînă la un fals optimism: s-a văzut cît de mulți creștini există în această țară care își doresc salvarea credinței etc. etc.

Socoteala lor din tîrg nu s-a potrivit însă cu cea de-acasă. Căci, pe de o parte, boicotarea referendumului nu a fost făcută împotriva creștinilor, sau a Bisericii. Din contră. Pentru mine a fost un boicot născut din dorința de a apăra credința și sufletul creștinismului: iubirea și toleranța.

Pe de altă parte, bineînțeles, putem specula. Putem spune că a fost un boicot îndreptat contra politicienilor, sau, pur și simplu unul născut din lehamite. Personal, prefer să cred că oamenii nu au plecat urechea la minciuni. Nu s-au simțit amenințați în credința lor și nu au considerat că există hoarde de draci gata să atace, să dărîme biserici și să pervertească mințile copiilor.

Argumentul major pe care au mizat și pe care au pierdut cei de la CpF a fost frica, nu iubirea. O frică pe care au încercat s-o inoculeze mai ales părinților și persoanelor homofobe. Chiar în conferința de presă susținută la scurt timp după ce lucrurile erau clare, s-a făcut apel la o „vigilență crescută” în rîndul părinților, căci „teoria gender va intra foarte repede în manualele școlare”. În logica lor cred că și Caragiale ar trebui interzis pentru replica perversă: „Zoe, fii bărbată.”

Însă oamenii au demonstrat, prin neparticiparea la vot, că lor nu le e frică de un bau-bau născocit și că, de fapt, își cunosc foarte bine și credința, dar și fricile lor de la firul ierbii, care sînt cu totul altele. Reale, grave și trăite în fiecare zi. Sărăcia, nepăsarea guvernanților, prostul mers al țării în toate direcțiile – acestea sînt problemele majorității celor care trăim în România. Nu caii verzi de pe pereți.

Pe scurt, românii au demonstrat, nevalidînd acest referendum, că rațiunea a bătut fantasmagoria.