Ce te face fericit?
Zilele trecute am auzit o ştire cum că de la 1 iunie vom putea merge gratuit la psiholog. Ştirea venea, de fapt, la pachet cu un întreg set de informaţii din care am aflat că România este pe locul trei într-un top european al persoanelor cu afecţiuni psihice (conform unei recente cercetări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii) şi că, în ţara noastră, mai mult de 1 din 10 români suferă de depresie severă.
Brusc, m-am gîndit la lucrurile care mă fac pe mine fericită, dar şi la micile accese de tristeţe, căutînd să aflu care ar fi simptomele depresiei şi care trăsăturile unui om fericit.
Într-un articol de pe site-ul CNN, "Your happiness type matters", Barbara Fredrickson, profesor de psihologie la Universitatea din Carolina de Nord şi autorul principal al unui studiu despre diferitele tipuri de fericire, mărturiseşte că rezultatele respectivului studiu (la care au colaborat mai mulţi oameni de ştiinţă) au fost de-a dreptul surprinzătoare, descoperindu-se cum te pot influenţa, la nivel genetic, diferitele surse de bună dispoziţie.
În primul rînd se aminteşte că "fericirea" are două feţe: hedonismul (este vorba despre acea fericire instantanee, generată, de exemplu, de cumpărarea unei noi perechi de pantofi sau de o masă copioasă) şi eudaimonismul (fericirea obţinută nu din consum, ci din împlinirea sufletească - o muncă susţinută pentru o cauză relevantă în afara sferei cotidiene).
Poţi însă cumpăra fericirea? Sau, mai bine zis, cum te influenţează fizic cele două tipuri de fericire, doar aparent similare?
"Nefericirea o poţi vedea la nivel genetic" - declară, în acelaşi articol, Steve Cole, profesor de medicină şi psihiatrie şi co-autor al studiului. Nivelul stresului este astfel vizibil în răspunsul celulelor albe la stres - sistemul imunitar scade, iar organismul este predispus la inflamaţii - ceea ce, pe termen lung, poate cauza boli de inimă, cancer sau chiar Alzheimer.
Ce se întîmplă însă cu organismul cînd aparent "trăieşti bine", cînd crezi că nu ai stresuri şi cînd ai impresia că eşti fericit?
Autorii studiului au observat, testînd 80 de subiecţi - oameni aleşi dintr-o categorie de persoane relativ lipsite de stres - că în cazul "hedoniştilor", nivelul celulelor albe şi inflamaţiile, precum şi un scăzut sistem imunitar, erau aproape identice ca în cazul unui om nefericit.
Dimpotrivă, cei care prin natura muncii sau a vieţii pe care o duceau experimentau genul de fericire eudeimonică erau complet sănătoşi, avînd un sistem imunitar puternic.
Studiul nu are un răspuns ferm la întrebarea: de ce această diferenţă între fericiri? Dacă sînt fericit, ce mai contează sursa?
Cu toate acestea profesorul Steve Cole are o teorie: "Fericirea hedonică depinde de tine însuţi, de posibilităţile tale de a-ţi hrăni constant maşinăria sentimentelor pozitive. Dacă însă se interpune vreun obstacol în calea acestui parcurs - dacă te răneşti sau dacă pierzi pe cineva drag ţie - întreaga sursă a fericirii este ameninţată. Iar asta înseamnă că trăieşti într-un stres continuu."
Dar, continuă teoria, dacă "buna dispoziţie" ţi-o găseşti trăind şi ajutînd comunitatea, în cazul în care suferi o pierdere sau eşti bolnav, ai mereu, în subconştient, siguranţa că oamenii pe care i-ai ajutat şi la care ţii, îţi vor fi mereu aproape şi te vor ajuta.