Ghid de călătorie pentru orice viaţă

10 august 2006   Cultura: etaj şi parter

Lipsa prelungită a accesului la Internet mă introduce într-o stare ambiguă, asemănătoare sevrajului. Sînt expus pericolelor de tot soiul. Transpir. Am pieptul gol şi pupilele dilatate. Îmi lipseşte informaţia recentă. Radio nu ascult. Televizor nu am şi nu gust. Ziarele par ceva mai OK, deşi mă fac să mă simt îngrozitor de primitiv. Le citesc cînd le găsesc uitate prin tren. Singura mea sursă constantă de informaţie actuală şi cel mai eficient instrument pentru documentare rămîne Internetul. La care n-am avut acces vreo săptămînă în cîteva dintre cele mai importante locaţii turistice din România. Voiam să scriu despre un ghid de călătorie realizat de Matei Bejenaru (şi pînă la urmă am scris). Cum să ajungi să munceşti ilegal în Marea Britanie, cam despre asta-i vorba. Dar simţeam că am întîrziat şi eram dator să ştiu cu cît ("Ghidul" a apărut mai întîi în revista Idea, prin 2005). Întreaga presă culturală trebuie să fi vuit deja despre proiectul lui, poate or fi scris pînă şi la gazetă, chiar şi-n Dilema veche, mă gîndeam. Trebuie să fi scris lumea, fiindcă-i megaprofi făcut, cu ilustraţii, schiţe, note explicative şi tot ce trebuie. Are bătaie socială lungă (iar arta cu bătaie deţine fără doar şi poate un avantaj major, doar la toţi le place de Cichi Cean). Fiindcă are un concept deştept. Fiindcă-i fascinant prin detaliu, limpede şi rece, fiindcă păstrează maniera seacă şi greşelile de tehnoredactare ale ghidurilor de călătorie dedicate turiştilor plictisiţi şi lipsiţi de imaginaţie, însă oferă informaţii vitale. În sfîrşit, fiindcă a fost tipărit în vreo cinşpe mii de exemplare şi se găseşte pînă şi la Cărtureşti, de luat pe gratis cum te duci spre toaletă. Artă conceptuală românească de calitate. Îţi ridică părul pe mîini, cu toate că ştii dinainte la ce să te aştepţi. Nu-i puţin lucru să afli cum să intri prin efracţie într-un container, care-i raportul eficient dintre volumul ocupat de marfă şi cel rămas liber pentru a putea respira, cărui comandant de vas să te predai şi de care să te fereşti ca să nu fi halit de rechini. Ba pînă şi ce ziar să cumperi pentru a şti pe ce vas să te îmbarci: "Trebuie să ajungi la Quai d’Atlantique - zice Ghidul - de unde pornesc vagoanele de marfă şi feriboturile către Anglia, Irlanda, Spania şi Portugalia (fig. 3). Primele două lucruri care trebuie să le faci sînt: îţi faci rost de o salopetă şi de o cască de protecţie şi cumperi de la chioşcul din faţa Căpităniei ziarul portului. Echipamentul de protecţie costă cîţiva euro şi îl găseşti la unul dintre magazinele specializate din oraş. Îl mai poţi lua de la un român din zonă care nu mai are nevoie de el. Îmbrăcat astfel, poţi intra fără probleme pe una din porţile de la Quai d’Atlantique, după pauza de masă, cînd te vei confunda cu ceilalţi muncitori. Ziarul portului îţi va da informaţii complete despre toate plecările şi sosirile." Toţi prietenii mei cărora le-am arătat ghidul l-au citit amuzaţi, fără să-l lase prea uşor din mînă. După ce-l parcurgeau, mă întrebau invariabil despre implicaţiile etice: "Ce se întîmplă dacă cineva îl ia de bun? Nu-i riscant? Dacă nu funcţionează ca lumea? Şi dacă ajunge în mîinile grănicerilor? N-o să întărească măsurile de siguranţă? Nu le-a făcut mai mult rău oamenilor ăstora care muncesc la negru?". A distrus Matei Bejenaru visurile cîtorva sute de mii de români? Din fericire, nu. Arta ajunge rareori să producă schimbări sociale majore. Poate dacă Matei ar fi reuşit să convingă autorităţile să expună ghidul în oficiile pentru ocuparea forţei de muncă, lucrurile ar fi stat puţin altfel. Dar nu e cazul. Ghidul de călătorie al lui Matei Bejenaru a fost prezentat în cadrul instalaţiei pe apă "Küba - o călătorie împotriva curentului" a artistului turc Kutlug Ataman. Plasată la bordul ambarcaţiunii Negrelli, la origine un şlep pentru transportul containerelor, instalaţia ar fi trebuit să parcurgă vreo 2000 de kilometri în susul Dunării, de la Marea Neagră pînă la Viena. Inundaţiile din aprilie 2006 au dus însă la amînarea călătoriei. De data asta, curentul a fost mai puternic.

Mai multe