La aniversară. Valeriu Jereghi în spațiul filmului european

29 noiembrie 2023   Caleidoscopie

Nimic nu poate șterge culorile toamnei blînde din văile străjuite cu dealuri pe drumul spre Orhei, Butuceni sau Strășeni. Nici măcar aurul imperial sau roșul de rubin al frunzelor din mănunchiul eteric de raze ocrotitoare și vindecătoare. Nimic nu înlătură de la putere supremația dumbrăvilor, străji ale ținuturilor. Dealuri line, în culori revărsate generos din frunzarii. Drum drept, înalt, cenușiu ca o perlă abia scoasă din scoica cea mai de preț a adîncurilor. Nimic nu poate șterge iubirea din inimă pentru Basarabia. Ireale forme ale naturii vin să ne întîmpine și, pînă ajungem la Chișinău, drumul parcurs și lăsat în urmă pare a fi cale cu flori. Văd cu ochii minții ziduri de arbori, verdele mustos depășind frunzarele bogate. Un basm? O irealitate? O realitate...

Cu Valeriu Jereghi, cineastul cu multiplă calificare de regizor, scenarist, artist, producător, director de imagine. Omul născut pentru film, mai acasă decît oriunde pe platourile de filmare, în continua mișcare a minții, a sufletului, a întregii sale făpturi. Puck? Ariel? Acum e aici, și nu știi cînd, de fapt, e acolo. Cu aparatul de filmat formează un întreg. Obiectul  se însuflețește și brusc face parte din ființa lui. O prezență acaparatoare ce ne cuprinde într-o unică îmbrățișare. Sîntem de mult seduși noi, privilegiații de la București, de a fi fost invitați la aniversară: directorul de imagine Sorin Chivulescu și reputata profesionistă în montajul de film Nita Chivulescu, un tandem consacrat în producții cinematografice, dar și o adorabilă pereche în viața particulară, scriitoarea și jurnalista Ioana Revnic și subsemnata.

Cu Valeriu Jereghi între dealurile de peste Prut, unde toamna caldă plouă peste noi cu aur-ruginiu-verde, ne acoperă cu albastrul cerului din care izvorăște lumina. Pe străzile Chișinăului, pe drumul Orheiului, între codrii de poveste ai Strășenilor, locul de naștere al cineastului european, la Butuceni, sătucul mirabil...

Născut la 19 octombrie 1948 la Strășeni, astăzi Republica Moldova, cu studii la Facultatea de Regie – Teatru dramatic a Institutului de Arte din Chișinău, în paralel cu Facultatea de Regie a Institutului Unional de Cinematografie VGIK, angajat după 1975, Valeriu Jereghi își va începe cariera de regizor la studioul cinematografic Moldova Film. Este colaborator al unor instituții europene de film din Austria, Ungaria, Germania, România, Iugoslavia, Franța, Rusia, iar din 1978 este membru al Uniunii Cineaștilor.

Revenit în țară în 2006, după un stagiu la Moscova, va fonda compania de film „Prim Plan Studio” și „Agenția de actori «Valeriu Jereghi»”. În 2007 regizează și produce, la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, spectacolul cu elemente cinematografice În piele de șarpe după Orfeu în infern de Tenneseee Williams.

Este autorul volumelor Nuvele cinematografice și Amore e guerra.

Creator a 19 filme ca regizor, 21 și ca scenarist, opt ca director de imagine și unul ca producător, a fost și actor în patru filme. Premiat cu nenumărate premii naționale și internaționale (singurul cineast din Moldova de dincolo de Prut nominalizat la Cannes în 1993 pentru Selecția Oficială „Un certain regard”), dintre care 13 ca regizor (patru în Italia; pentru Arrivederci va fi laureat al premiului de televiziune Erasmus Europamedia Awards, șapte și ca scenarist, iar ca director de imagine va fi laureat al premiului Festivalului Internațional din Berdiansk, a XII-a ediție, al premiului pentru cea mai bună imagine de film artistic, dar în același timp și al premiului pentru cea mai bună regie de film artistic. Filmul Arrivederci va lua și Marele Premiu al celui de-al XI-lea Forum Euroasiatic. Și lista nu se încheie aici.

Seară aniversară  ca o șampanie: „Valeriu Jereghi în spațiul cinematografic european”. 75 de ani de viață. 50 de ani de activitate în cinematografie. Sîntem în sala Casei de Cultură (ridicată pe locul în care a fost cîndva livada de meri a familiei Jereghi) din Strășeni, plină pînă la refuz. Pe scenă, moderatoarele Rusalina Rusu și Cristina Bîrsan salută ceremonios această adevărată vedetă a Basarabiei: „Bună seara maestre, bine ați revenit acasă!“.

Născut dintr-o mamă artistă – solista vocală Teodora Severin –, cunoscută la Iași, Suceava, Cernăuți, București, Chișinău. Invitați de legendă, artiști ai Moldovei de peste Prut, prieteni ai cineastului pe care îi văd pentru prima oară: Gheorghe Grîu, actorul cu premiul pentru debut și premiul pentru cel mai bun rol masculin în cinematografia națională și mondială într-unul din filmele de marcă ale sărbătoritului, Ar fi avut o altă soartă (a fost și primul lungmetraj al cineastului, cu participarea regretatului muzician Ion-Aldea Teodorovici), Tudor Ungureanu numit în presa de specialitate „întîiul bard al țării”, „un tezaur uman viu”, maestra Olga Ciolacu, cunoscută solistă vocală în turneele din întreaga lume, absolventă și colegă cu Valeriu Jereghi la cursurile de regie ale Institutului de Arte din Chișinău, cu debut actoricesc în faimosul film Iona, precum și producătorul și regizorul Alecu Deleu. Am avut plăcerea să-i putem urmări video, în alocuțiuni de suflet, pe cineaștii noștri de anvergură Laurențiu Damian și Cristian Mungiu, pe redutabila noastră specialistă în montaj de film Nita Chivulescu, prezentă la această sărbătoare, „cea mai bună editoare a filmelor mele” (Valeriu Jereghi), precum și pe scriitoarea și jurnalista Ioana Revnic. Nu au lipsit de la eveniment asistenta de regie și actrița – soție a cineastului – Ana Barduc-Jereghi, precum și actrița Emilia Jereghi care a întrupat-o pe fermecătoarea Milika din filmul cu același titlu al tatălui ei. O familie de cineaști, determinați și formați în pasiunea lor comună pentru film. Alte și alte personalități de înaltă clasă ale vieții artistice din Moldova de dincolo de Prut și-au dat întreaga măsură a talentului și a prieteniei ce-i leagă, pe viață, de cel sărbătorit: Anatol Mîrzenco, actor, compozitor, cantautor, interpret de excepție în filmele cineastului, Nicolae Jelescu, actor de film și director de teatru, jurnalista Olivia Furtună care a debutat ca actriță în filmul Pandemia, în tandem cu Nicolae Jelescu, precum și faimosul Ion Suruceanu, „vestitul muzicant”, așa cum este numit în ținuturile de dincolo de Prut.

Pe scena aniversării au continuat să evolueze artiști, prieteni de suflet, interpreți vocali de valoare ai momentului: Nelly Ciobanu, Costi Ciobanu & Corina Țepeș și, nu în ultimul rînd, creatoare a unuia din personajele principale ale filmului Milika, Anastasia Homițcaia, prim-balerină a Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”.

Surpriza serii a fost, însă, colajul din filmele cunoscutului cineast. Am avut sentimentul că parcurg un unic, mare film, cu secvențe în cronologie, începînd cu 1975, păstrînd o constanță tulburătoare în linia recognoscibilă a ineditului cinematografic. Fiecare secvență – o noutate, totodată consecventă formulei magice a regizorului. Am privit fragmente din filmele Dimineața, Cocostîrcul, Ar fi avut o altă soartă, Vîntul sălbatic, Iona, Disidentul, Și va fi... (capodopera nominalizată la Cannes, cu Maria Ploae!), Mirajul dragostei, Gleb, Arrivederci, Milika, Pandemia, dar și imagini din viitorul film Fa major, un  proiect pe care abia îl așteptăm realizat.

Serata s-a încheiat apoteotic, cineastului Valeriu Jereghi i s-a cîntat, i s-a urat, a fost copleșit de rîurile de flori ce i s-au dăruit cu inima deschisă. O seară între prieteni, în care au urcat pe scenă,  cu darurile talentului lor, artiști de înaltă clasă. O serată din inițiativă privată, cu aerul glorios al unei sărbători naționale, așa cum, de altfel, o merita cel mai vizibil, în lume, cineast al Moldovei de dincolo de Prut. „O seară strălucitoare. Trepidantă. Ca un film. Ca un miraj”, „O seară perfectă” – precum s-a scris în media din Republica Moldova. Cavaler al Ordinului Republicii, Maestru în Arte, Artist al Poporului, Cetățean de Onoare al orașului Strășeni, Valeriu Jereghi,  prin opera sa cinematografică, duce numele țării natale în lume ca pe o iubire fără rest.

Ioana Diaconescu este scriitoare și traducătoare.

Mai multe