Schumi

Publicat în Dilema Veche nr. 151 din 15 Dec 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu, nu este vorba despre Michael Schumacher, pilotul de Formula 1 pe care-l ştie toată lumea şi care e alintat aşa, ci despre un personaj mai puţin cunoscut, Robert Schumann. Vi se pare o impietate să-l numeşti aşa, familiar, pe marele şi seriosul compozitor? Credeţi că i se ştirbeşte, cumva, din măreţie? Trei tineri interpreţi români şi-au propus să-l abordeze pe Robert Schumann fără scrobeala pe care o afişează de obicei muzicienii cînd e vorba de maarea muuzică, şi demersul lor a avut succes. Cei trei au fost personajele centrale ale unei emisiuni-maraton pe care TVR Cultural a difuzat-o sîmbăta trecută, intitulată Despre Schumann, numai de bine. Despre ce este vorba? Pianistul Horia Mihail, violoncelistul Răzvan Suma şi violonistul Alexandru Tomescu, reveniţi în ţară după perioade de concertat în străinătate, s-au hotărît să pornească împreună un proiect de promovare a muzicii clasice pentru publicul larg, în special pentru tineri. Adică să organizeze o serie de concerte şi de manifestări prin ţară dedicate lui Schumann, dar care să fie împachetate şi promovate pe gustul tinerilor, asemeni unui turneu pop. Iată cum îşi justifica iniţiativa Răzvan Suma, în emisiunea de pe Cultural: "E clar că o parte din vina pentru care publicul larg nu este interesat de muzica clasică e la noi: dacă ne comportăm ca nişte statui, vom fi priviţi ca nişte statui. Vom fi puşi într-un muzeu, iar oamenii vin la muzeu destul de rar". Cei trei nu au adoptat atitudinea instrumentistului român, care aşteaptă să organizeze altcineva pentru el şi să fie doar invitat să concerteze, ci s-au implicat activ, începînd cu munca de jos. Fireşte, mai întîi s-au zbătut să strîngă fonduri. Cum instituţiile de stat le-au închis uşa-n nas, au apelat la firme private şi de acolo au obţinut, în cele din urmă, bani. Odată banii obţinuţi, s-au apucat propriu-zis de treabă, îmbinînd studiul pieselor pe care urmau să le cînte cu activitatea de impresariat, cu organizarea şi promovarea acţiunii şi chiar cu lipitul afişelor. Pe scurt, au făcut ei totul. Proiectul, intitulat "Music On", a însemnat un turneu de 36 de concerte, recitaluri şi simpozioane în 11 oraşe din România. Cei trei urcau pe scenă îmbrăcaţi în tricouri imprimate cu o poză a lui Schumann, vorbeau degajat cu publicul, povesteau şi interpretau piese ale compozitorului german. Publicul i-a primit peste tot cu interes, iar turneul a fost o reuşită. Revenind la televiziune, trebuie să aplaud faptul că unei asemenea iniţiative i-a fost dedicată o emisiune pe măsură. De obicei, muzica clasică este prezentată la televizor (la TVR Cultural, singurul canal din România care-i acordă spaţiu) destul de neatractiv pentru un public nespecializat. În afară de două-trei cazuri, muzica clasică este asociată cu plicticoşenia, iar discursul care o însoţeşte este prăfuit şi ridicol. Una dintre excepţii este Aventura sunetelor, prezentată şi realizată de compozitorul Dan Dediu - o emisiune extrem de interesantă şi care vorbeşte pe înţelesul tuturor, un adevărat spectacol al inteligenţei şi al asociaţiilor ingenioase pe care ni le oferă prezentatorul. O altă excepţie este seria de videoclipuri de muzică contemporană românească, realizată de Oana Drăgulinescu, serie pe care am lăudat-o şi cu alte ocazii. Emisiunea Despre Schumann, numai de bine, realizată tot de Oana Drăgulinescu, a fost adaptată perfect mesajului proiectului "Music On": serii de discuţii în platou, degajate şi interesante totodată, la care au participat, pe lîngă cei trei interpreţi, muzicologul Valentina Sandu-Dediu, compozitorul Dan Buciu, dirijorul Tiberiu Soare şi studenţi de la Conservator; un excelent reportaj realizat de Oana Drăgulinescu şi Valentina Băinţan despre turneul "Music On", construit dinamic, asemeni celor difuzate pe VH1; şi, desigur, multă muzică bună. Iată că, ajuns pe mîna unor oameni harnici şi inteligenţi, romanticul Schumi poate deveni şi cool.

Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.