Pentru o presă responsabilă

Săptămîna trecută, Centrul pentru Jurnalism Independent a dat publicităţii un studiu intitulat "Tendinţe în reflectarea presei în presă (II), Studiu de caz: Corupţia în presă". Acest raport face parte dintr-un proiect mai amplu, finanţat de World Learning şi implementat de CJI, în parteneriat cu Agenţia de Monitorizare a Presei şi Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie. Pentru realizarea acestui studiu, au fost monitorizate în perioada octombrie-decembrie 2006 şapte cotidiene naţionale - Adevărul, Cotidianul, Evenimentul zilei, Gândul, Jurnalul naţional, România liberă, Ziua - şi două saptămînale - Dilema veche şi 22. Concluziile raportului sînt îmbucurătoare pentru starea de sănătate a presei româneşti: "Informaţiile despre activitatea jurnaliştilor, procesul jurnalistic şi conţinutul destinat publicului au prevalat şi în această perioadă. Acestea au devenit teme permanente cu prezentare amplă în cotidienele naţionale de referinţă, dar şi în săptămînalele monitorizate. (...) Comentariile critice în contextul celor trei teme au predominat. În opinia noastră, critica îndreptată către calitatea conţinutului editorial, a procesului de producţie sau a practicilor jurnalistice, alături de relatările referitoare la activitatea şi problemele interne ale breslei, reprezintă contribuţia presei scrise la procesul de responsabilizare şi profesionalizare a jurnaliştilor, dar şi la educarea consumatorului de mesaje mass-media. Atitudinea critică s-a îndreptat îndeosebi către lipsa de profesionalism, abordarea senzaţionalistă de care dau dovadă unii jurnalişti, lipsa de substanţă care caracterizează mesajul audiovizual, calitatea inferioară a producţiilor audiovizuale de divertisment sau încălcările deontologice". Nici discuţiile despre situaţiile "delicate" din spaţiul mass-media nu au lipsit din ziarele şi revistele monitorizate. Realizatorii studiului observă: "Cotidienele monitorizate au relatat pe larg despre proprietarii de media din România, aflaţi în diverse ipostaze: de investitori şi formatori de mari grupuri media, în conflict cu jurnaliştii sau încurajînd migraţia redactorilor prin avansarea unor oferte de bani ademenitoare, asociaţi cu fapte de tip corupţie, acuzaţi de ingerinţe în procesul jurnalistic sau de concentrarea proprietăţii. Investiţiile acestora, realizate cu scopul dezvoltării unor grupuri media deja existente sau menite formării unor noi conglomerate, au generat, la rîndul lor, demisii şi transferuri în rîndul echipelor editoriale, lansări de noi canale TV sau publicaţii. (...) Spre deosebire de perioada august-septembrie, relatările relevante pentru piaţa media şi profesionalizarea media s-au intensificat. Evenimentele care au avut loc în lunile octombrie-decembrie 2006 pe piaţa media din România au constituit material amplu. Principalele teme au fost: achiziţiile făcute de mai noii proprietari media - Patriciu, Vântu, Dogan Media Group (Turcia) - şi valul de demisii şi transferuri în rîndul managementului editorial, rezultate în urma ofertelor investitorilor; arestarea şi anchetarea ziariştilor şi a managerilor grupului Gazeta din Cluj pentru şantaj şi asociere la un grup criminal organizat; sondajul efectuat în rîndul jurnaliştilor şi comandat de Jurnalul naţional; lipsa de cvorum şi incapacitatea de funcţionare a Consiliului Naţional al Audiovizualului; incidentul dintre preşedintele Băsescu şi jurnalistul de la Curentul; demisia preşedintelui Clubului Român de Presă, Cristian Tudor Popescu; acţiunile de autoreglementare a presei iniţiate de organizaţii de media din România. La toate acestea se adaugă articolele deja familiare din rubricile permanente de media - îndeosebi, analize de conţinut audiovizual". Unele din exemplele la care fac referire autorii studiului sînt articole care au apărut în această pagină, "Mass-comedia", prin urmare nu putem decît să ne bucurăm că am contribuit şi noi la procesul de analiză şi, implicit, de îmbunătăţire a actului jurnalistic de la noi.