Educaţie pentru competenţă în mass-media

Nu demult, un ziarist m-a întrebat: "Dar de ce avem nevoie de competenţă în mass-media? Ce, vreţi să spuneţi că publicul este incompetent?". Întrebarea, puţin maliţioasă, este utilă, ca să putem face distincţii. Nu ne naştem cu competenţe, ci le obţinem, le dezvoltăm pe parcurs, prin învăţare, prin educaţie. Dacă vorbirea o deprindem uşor, ascultîndu-i pe cei din jurul nostru, ca să putem citi şi scrie este nevoie să cunoaştem alfabetul şi regulile de gramatică cu ajutorul cărora formulăm idei. Cu alte cuvinte, ca să deprindem abilităţile datorită cărora devenim persoane alfabetizate, în relaţie cu dezvoltarea personală şi cu societatea, trebuie să învăţăm, să dezvoltăm competenţe. În condiţiile în care societatea în care trăim este din ce în ce mai dependentă de mijloacele de comunicare în masă, şi noi, cetăţenii - de informaţiile transmise prin intermediul lor, educaţia media sau educaţia pentru media este necesară, crucială - aş spune - în contextul sistemului democratic. Norme europene pentru educaţie media În România, interesul pentru educaţie media creşte. Statutul României de ţară membră în Uniunea Europeană este unul dintre motivele care contribuie la aceasta. Prin intermediul actelor Parlamentului şi Comisiei Europene, Uniunea pledează pentru dezvoltarea competenţelor de accesare şi raportare critică faţă de media a cetăţenilor europeni. Pentru prima dată, la Bucureşti, reprezentantul Comisiei Europene, Niels Bekkhus, invitat la masa rotundă organizată spre sfîrşitul anului de Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP) - (Masa rotundă "Educaţie media în şcoli" organizată pe 18 noiembrie 2008 de Agenţia de Monitorizare a Presei, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi găzduită de Rectoratul Universităţii din Bucureşti), a prezentat pe larg poziţia Uniunii în acest sens. Poziţie întărită printr-un articol dedicat, din noua Directivă a Serviciilor Media Audiovizuale ce defineşte conceptul de competenţă în mass-media (eng. media literacy) şi îndeamnă la promovarea şi observarea evoluţiei acesteia în toate statele membre. În România, există o singură referire la educaţie media, într-un text de reglementare - şi aceea, de dată recentă: decembrie 2008. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, care modifică şi completează Legea audiovizualului conform noii directive europene, atribuie Consiliului Naţional al Audiovizualului obligaţia "să asigure creşterea nivelului de sensibilizare a opiniei publice în legătură cu utilizarea serviciilor media audiovizuale în mod eficient şi în condiţii de siguranţă, prin dezvoltarea şi promovarea educaţiei pentru media la nivelul tuturor categoriilor sociale" (Art. 8, alineat 3, pct. i din OUG nr. 181 din 25/11/2008 pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002). O măsură menită, printre altele, să aducă echilibru între control şi dezvoltarea filtrelor publicului de selecţie şi folosire a conţinuturilor audiovizuale. Educaţie media în practică Pînă acum, iniţiativele pentru programe de educaţie media în România au fost sporadice şi independente unele de altele. Agenţia de Monitorizare a Presei, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, a iniţiat cursul opţional de "Competenţă în mass-media" începînd din 1999, între timp, disciplina fiind aprobată în Curricula Naţională. AMP a contribuit la formarea profesorilor care o predau, a editat două manuale, precum şi un ghid al profesorului. Acum zece ani, Institutul Francez a format profesori care predau limba franceză în vederea integrării mass-media ca temă de studiu în clasă. La aceste activităţi instituţionalizate, s-au adăugat diverse alte acţiuni informale pentru educaţie media. Evenimentul organizat de AMP în noiembrie a facilitat descoperirea a noi iniţiative şi organizaţii care promovează educaţie media: instituţii de media partenere în proiecte europene pentru educaţie media, iniţiative de integrare a cursurilor de formare continuă a cadrelor didactice în programe universitare. În prezent, cadrul normativ european întăreşte ideea de dezvoltare a competenţelor în mass-media prin educaţie media, mai ales în rîndul copiilor şi al tinerilor. Realitatea cotidiană, dominată de mass-media, se află în strînsă legătură cu educaţia media. Beneficiarii acestui tip de educaţie vor fi capabili să se raporteze critic faţă de mesajele mediatice şi, punînd la lucru cunoştinţe de bază despre modul cum funcţionează sistemul media, vor reuşi să evite capcanele manipulării prin mass-media. La masa rotundă, participanţii au abordat diversele forme de promovare a educaţiei media: disciplină autonomă, precum opţionalul "Competenţă în mass-media" în şcoli, sau predarea mass-media ca temă de studiu integrată disciplinelor sociale, părţi semnificative din programa cursului de Studii Sociale de la clasa a XII-a fiind dedicate mass-media. Însă modelul interdisciplinar poate fi extins şi în alte zone ale curriculum-ului (literatură, istorie, geografie etc.). Implicarea mediului universitar Formarea cadrelor didactice este una dintre condiţiile implementării educaţiei media în şcoli. Mediul universitar este foarte important din acest punct de vedere, iar veştile sînt bune. Facultatea de Ştiinţe Politice, ale Administraţiei şi Comunicării a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj este prima facultate care acordă atenţie acestei discipline. Dosarul ce propune cursul de formare continuă, care se adresează, în primul rînd, profesorilor dornici să predea opţionalul "Competenţă în mass-media", a fost depus la Consiliul pentru Curriculă al universităţii. Mai mult, cadrele didactice de acolo pregătesc un program universitar la nivel de licenţă (3 ani) în domeniul studiilor media. Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, la rîndul ei, are în plan iniţierea unui curs de formare. Educaţie media fără note Educaţia media poate fi şi informală, prin dezvoltarea activităţilor extraşcolare. Susţinerea acestui tip de acţiuni depinde foarte mult de motivaţia şi implicarea cadrelor didactice şi a elevilor. În general, elevii sînt foarte receptivi atît faţă de subiect, cît şi faţă de ideea de activitate extraşcolară. AMP a primit semnale pozitive în urma organizării unor ateliere, în licee bucureştene, pe tema senzaţionalismului în ştirile TV. Elevii au recomandat extinderea acestui demers pentru că "ne ajută să înţelegem şi să ne formăm o părere corectă asupra informaţiilor pe care le primim zi de zi prin mass-media" şi pentru că "unele subiecte ar trebui explorate mai profund (...) şi poate, în viitor, am putea schimba ceva în mass-media, în bine". De asemenea, ziariştii invitaţi sînt ingredientul-cheie în astfel de întîlniri dedicate subiectului mass-media. Tirul de întrebări legate de activitatea lor nu se lasă prea mult aşteptat. Educaţia pentru media va fi cu atît mai folositoare cu cît va fi accesibilă copiilor cu vîrste şi mai mici. În perioada următoare, la Agenţia de Monitorizare a Presei, vom lucra la adaptarea cursului de "Competenţă în mass-media" şi pentru gimnaziu. Platformă de asociere online Masa rotundă din noiembrie a fost primul pas pentru adunarea laolaltă a instituţiilor, organizaţiilor şi persoanelor interesate de promovarea educaţiei pentru competenţă în mass-media. Acestea au convenit că asocierea într-o reţea comună va ajuta schimbul de experienţă şi va oferi coerenţă acţiunilor viitoare. De altfel, cei implicaţi folosesc deja o platformă online activă, iar cîteva parteneriate sînt în curs de formare. Totuşi, pentru o dezvoltare coerentă a educaţiei media la nivel naţional, avem nevoie nu doar de oameni motivaţi, ci şi de o strategie de politici educaţionale. Nicoleta Fotiade este coordonatorea programului de Educaţie media al Agenţiei de Monitorizare a Presei.