Cu blogul la jurnalist

Cosmin POPAN
Publicat în Dilema Veche nr. 140 din 28 Sep 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am cerut cîte 1500 de semne de la trei jurnalişti rodaţi, pe un subiect cu contur promiţător în spaţiul web românesc: blogurile jurnalistice. Pentru că fenomenul e cu potenţial şi pentru că buricele degetelor îi mănîncă prin definiţie, solicitaţii s-au aşternut la mai mult şi-a ieşit în cele din urmă o anchetă cît tot spaţiul ce mi-a fost alocat. Pînă să le dăm replica, fugim repede peste Ocean şi spunem că primul webblog a fost citat pe un site normal de ştiri încă din 1998 şi că Yahoo! şi-a asigurat, în septembrie 2005, serviciile primului blogger pentru grupul său media. Îl cheamă Kevin Sites şi-a trecut înainte pe la CNN şi NBC. Despre tastat de dragul tastatului vs jurnalism pe bune, motivaţii şi deontologii în blogurile jurnalistice să vorbim, prin urmare. Care este motivul pentru care mai ţineţi un blog pe lîngă rubrica de la gazetă? Florin Dumitrescu (B24FUN, şi nu numai) - textier.blogspot.com De la o vreme, resimţeam celebrul paradox al presei româneşti, care a generat deja o droaie de discuţii: cu cît societatea se democratizează, se emancipează, se europenizează mai mult, cu atît libertatea presei pare să se răstrîngă. Am suportat rigori mai degrabă economice decît politice, atunci cînd, în februarie, mi-a fost respins un articol despre Teo Peter, de către cinci publicaţii, pe motiv că "ştii, acum vine Valentine’s Day şi dăm chestii mai relaxate". Ce trebuia să fac? Să aştept Halloween-ul? Articolul mi-a intrat totuşi la un ziar; după aceea a fost preluat online în neştire şi a obţinut un rating de speriat. Dincolo de acest exemplu sînt dezvăluirile, dezvrăjirile, sînt de-tabuizările pe care am ambiţia să le practic, dar care incomodează instanţele conservatoare, ca să nu zic reacţionare, din media. Concluzia: un ziar e ceva minunat, un trust de presă e un ceva sublim, dar nu rareori pot fi inamicii informării, ai exprimării libere, ai traficului de opinii. Webul, în schimb, e spaţiul libertăţii celei mai neîngrădite. Iar blogul e un format la fix pentru jurnalistul de opinie. Mi-am pornit blogul ca o arhivă de articole publicate în alte părţi. Pe măsură ce au sporit acceptarea publică, interesul celorlalţi, reacţiile de un fel sau altul, am crescut şi eu cota de autonomie şi de originalitate a postărilor. Nu mi-am fixat un public anume. Am vizat anumite tematici (ciocnirea culturilor, cultură şi societate etc.). Demograficul mi-l fac post factum. Am mulţi cititori tineri şi foarte tineri, pentru că medium-ul este (încă) unul tineresc. Dar nu îmi modific specificul de dragul lor; îmi modulez cîteodată vocea, dau link-uri explicative acolo unde scriu prea erudit. Dar nu îmi propun să fiu mai simpatic decît sînt de obicei. Ştefan Beldie (Gazeta Sporturilor) - beldie. blogspot.com Blogul meu este un proiect iniţiat de ziar şi predat în grija editorială a lui Andrei Vochin. Aici, analizele mele au posibilitatea de a intra într-o dezbatere publică la care pot participa şi eu. Este important pentru ziarist să primească mereu un feedback la ceea ce publică. Se adresează tuturor celor care au curiozităţi legate de aspecte mai puţin dezbătute de presa sportivă a acestui moment, cum sînt, de exemplu, analizele pe care eu le realizez. Aşa cum multe televiziuni sau ziare au ales să acopere diverse nişe de interes public, aşa şi eu am decis să acopăr această nişă. Avantajul ţine de faptul că, dacă o televiziune acoperă o nişă dintr-un motiv economic, eu mi-o acopăr din pasiune pentru fotbal. Cristian Manafu (Campaign) - manafu.blogspot.com Obiectivele s-au schimbat de-a lungul timpului. Am avut două tentative încă din 2004-2005, însă nu am reuşit să fiu constant. Abia în decembrie anul trecut mi-am promis să îl actualizez aproape zilnic şi pînă acum m-am ţinut de cuvînt. Pentru un jurnalist, un blog este un alt tool prin care se poate adresa atît cititorilor, cît şi celor despre care scrie. E o modalitate de a atrage atenţia asupra unor subiecte care îl interesează, multe care nu se încadrează în politica editorială a instituţiei media pentru care lucrează, sau a atrage atenţia anumitor personaje. Pentru un jurnalist specializat, este o sursă de idei ce pot veni de la cititori, dar mai mult de la posibili interlocutori. Sînt blogurile româneşti o sursă credibilă de informaţie? Florin Dumitrescu Cititorii cer blogurilor mai mult opinie şi mai puţin ştire. Ceea ce - vedem acum - e totuşi greu de furnizat. Paradoxal, nu? Ani de zile i s-a reproşat jurnalistului român că nu e în stare să dea ştiri obiective, imparţiale, BBC-istice; că are veleităţi de analist şi porniri de comentator cişmigist. Acum iar nu e bine: cică "nu avem content" pe partea de opinie. Normal: cititorii îi resping natural pe păreriştii care mestecă şi ei aceleaşi idei preconcepute primite de la "marii analişti ai neamului". Oamenii caută puncte de vedere proaspete, necorupte, apropiate de interesele cetăţeanului. Blogurile jurnalistice, precum Hotnews sau Jurnalismonline, sînt administrate de profesionişti: profi de jurnalism, analişti media. Ei fac presă citizen-oriented nu din obligaţie, ci din convingere etică. Asta e societatea civilă reală: fără bursieri, fără activişti scoşi cu forcepsul de Soros! Sînt oameni responsabili care, dacă lansează în premieră ştiri prea crude pentru a fi verificate, semnalează din reflex profesional că e vorba de un zvon, de un "cică", de un "se spune că". Ştefan Beldie Unele da, altele nu. Sînt bloguri care oferă informaţii ce se verifică şi oferă credibilitate celor care le publică. Este un fenomen asemănător jurnalismului clasic. Convingi o audienţă că ai credibilitate prin ceea ce publici zilnic. Totuşi, blogurile româneşti sînt un pic diferite de cele externe. Pentru că fenomenul blogging are deja o oarecare tradiţie în vestul Europei sau în SUA, acolo s-au dezvoltat afaceri în jurul lor. Acestea au profesionalizat uşor bloggerii care au ajuns să cîştige sume importante. În România, bloggingul pare, uneori, însoţit de pasiunea pentru dispută şi mai puţin de cea pentru informaţie. Cristian Manafu Dacă întrebarea vizează "sursă pentru ziarişti", răspunsul meu ar fi: "sînt un punct de pornire şi o sursă de inspiraţie". Au fost multe ştiri (nu neapărat importante pentru marea masă de cititori) ajunse în paginile unor publicaţii pornind de la post-uri lansate pe diverse bloguri. Dacă întrebarea vizează "sursă pentru cititori", atunci lucrurile se "complică" puţin. Majoritatea cititorilor de bloguri sînt scriitorii de bloguri, deci alte surse de informaţii. Chiar dacă informaţia nu e credibilă (şi puţini sînt bloggerii care verifică informaţiile), ea circulă din blog în blog. Aşadar, problema credibilităţii şi verificării informaţiei nu se prea pune între bloggeri. Sînt mulţi care scriu cu simţul responsabilităţii, după cum sînt mulţi cei care combat iniţiativele incredibile, aruncate doar de dragul de a atrage atenţia. Blogurile sînt pentru toată lumea în primul rînd o sursă alternativă faţă de publicaţiile tradiţionale. La nivel mondial, sînt cîţiva bloggeri care au mai multă credibilitate decît multe publicaţii cu vechime. Ar trebui reglementat/autoreglementat în vreun fel spaţiul blogurilor? Florin Dumitrescu Blogosfera se autoreglementează natural, în timp (real) şi spaţiu (virtual). Dacă cineva o să enunţe vreodată "legile blogului", acestea vor semăna nu cu un decalog, ci cu legile fizicii sau ale biologiei; vor descrie, nu vor prescrie. Regimul din China cenzurează, îngrădeşte, controlează Internetul, dar nu poate controla conştiinţele cetăţenilor. China are cea mai mare comunitate blog. Azi închid un jurnalist, mîine torturează un blogger, lichidează un disident, dar nu îi pot reduce la tăcere pe toţi. La noi se conturează, de la o vreme, anumite forme de agregare a bloggerilor şi se "ridică" anumite instanţe tutelare, totul se întîmplă democratic, deschis, prieteneşte. Totul este supus acceptării individuale a fiecăruia. Poţi intra sau dezerta oricînd. Nu e un ţarc, ci o comunitate liber consimţită. Se mai stîrnesc anumite gelozii puştăneşti apropo de "cine-i cel mai vechi blogger", "care-i tartorul bloggerimii". Nimeni nu face legea, nimeni nu "rulează". Nimeni, adică toţi: deopotrivă ţinătorii de blog şi cititorii - utilizatorii de net în general. Nu e comunism: e comuniune. Ştefan Beldie Se poate pentru că deja se conturează şi la noi o comunitate. Aproape fiecare blogger postează link-uri spre blogurile altor jurnalişti online şi se creează o legătură strînsă în acest spaţiu. Ideea de blogging presupune multă libertate şi e greu să impui norme. O serie de practici ale jurnalismului clasic au fost preluate pe bloguri şi vedem, de exemplu, că un subiect preluat pe un blog are mereu citată sursa. Pe măsură ce se vor face unii paşi spre profesionalizarea activităţii, vor exista asociaţii ale bloggerilor care vor promova anumite principii şi valori. Este greu să reglementezi blogosfera în acest moment pentru că însăşi ideea de blogging presupune multă libertate. Cristian Manafu Există mai multe "reguli" de etichetă în blogging şi recomandări pentru cei ce abia descoperă fenomenul, pe care le urmează cine doreşte. Dar nu cred că ar putea cineva impune ceva în blogosferă. Bloggingul e ceva personal. Nu are politică editorială.

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.