Comportament de turmă şi cinism

"Modelul BBC este mult prea avansat pentru noi şi nu ne putem raporta la el" - au sugerat sau chiar au afirmat răspicat jurnaliştii din audiovizual prezenţi la dezbaterea "Omul din spatele ratingului", organizată lunea trecută de CNA, în cadrul unui proiect PHARE administrat de Internews Europe, în parteneriat cu ORTT - corespondentul CNA-ului din Ungaria -, cu Centrul pentru Jurnalism Independent şi cu Agenţia de Monitorizare a Presei din România. La această întîlnire, a fost prezent şi Owen Bennett Jones, care, printre altele, a lucrat multă vreme pentru BBC World Service. Într-adevăr, modelul BBC este mult prea departe de noi. În timp ce noi avem emisiuni partizane pe faţă, la televiziunea publică engleză echilibrul editorial este o lege bătută în cuie (să acorzi spaţiu 50%-50% părţilor aflate într-un conflict); ba, mai mult - după cum afirma Owen Bennett Jones - atunci cînd una dintre părţi are, să zicem, interese economice, trebuie apelat la reglajul fin al acestei proporţii. În timp ce la noi încă mai apar la emisiunile de ştiri imagini cu sînge şi cu trupuri sfîrtecate, cei de la BBC nici măcar nu mai filmează locul unei catastrofe sau al unui atentat. În cazul unui bombardament, de exemplu, singurul lucru pe care-l fac este să dea imagini de la distanţă, eventual de pe o colină. Desigur, există voci care susţin că astfel se pierde dimensiunea umană a tragediei - dar iarăşi intrăm în fineţuri. La noi nu se pune problema prezentării unor atentate sau catastrofe care marchează istoria omenirii şi ţin deci de interesul public, telespectatorul este "hrănit" cu sînge, provenit din crime pasionale, din bătăile de la cîrciuma din sat sau din accidentele rutiere. "Am întrebat redactorul-şef al unui cotidian de mare tiraj cum face să crească tirajul ziarului, iar el mi-a spus că, pe măsură ce scade calitatea jurnalistică a ziarului, creşte şi tirajul", a afirmat la dezbaterea de luni Attila Gasparik, vicepreşedintele CNA. Acelaşi lucru se întîmplă şi cu televiziunile. Cel mai bun exemplu a fost cel al abordării mediatice în cazul elevului Bogdan Costache. Reflectarea acestui caz de către emisiunile de ştiri a făcut obiectul unui studiu, prezentat în cadrul dezbaterii de Gabi Dobre, de la Agenţia de Monitorizare a Presei. Acest studiu (care nu a monitorizat însă emisiunile de pe OTV - dirijorul întregii poveşti) a demonstrat că au fost încălcate sistematic prezumţia de nevinovăţie, dreptul la imagine şi dreptul la viaţă privată. Dacă, de obicei, acest tip de fapt divers era tratat la ştiri episodic, de data aceasta cei de la PRO TV şi Antena 1 au construit un adevărat serial, care a durat două săptămîni şi în care au fost create două personaje, pozitiv şi negativ, ca într-o telenovelă ("elevul erou" şi "profesoara adulterină"). Foarte interesantă, la dezbaterea de lunea trecută, a fost poziţia lui Vlad Petreanu, directorul Departamentului de Ştiri al posturilor Antena 1 şi Antena 3: "Frenezia în prezentarea acestui caz a fost determinată de lider, care a fost OTV (OTV a făcut audienţe mai mari decît Observatorul nostru de la ora 19). Nu există o cale rezonabilă de a rezista la un astfel de succes al concurenţei, cu atît mai mult cu cît problema patronilor noştri nu e să aibă profit, ci să-şi maximalizeze profitul - asta ne dictează nouă acţiunile. Nu cred că are rost să descoperim acum comportamentul de haită al jurnaliştilor din presa comercială. Am urmărit ce se întîmplă la OTV, am văzut că nu există nici o reacţie din partea CNA şi am realizat că este liber la acest subiect. În România, au loc aproximativ 9 sinucideri pe zi - tot atîtea erau şi înainte de această campanie. Sinuciderile apar acum mai mult la ştiri, pentru că ele se vînd bine." Pare revoltător de cinic? Acesta este cinismul celor care ne oferă emisiunile de ştiri seară de seară. Vlad Petreanu măcar este sincer - în timp ce alţii fac paradă de responsabilitate şi de deontologie profesională.