CNA-ul lor
Vinerea trecută, pe 25 mai, Consiliul Naţional al Audiovizualului – „organism creat ca unică autoritate publică de reglementare şi garant al interesului public în domeniul audiovizualului“ – a împlinit 20 de ani de existenţă.
Cu trei zile înainte, pe 22 mai, Curtea de Apel Bucureşti a anulat cea de-a treia decizie a CNA de a înjumătăţi licenţa OTV cu 36 de zile, după ce cu două săptămîni înainte instanţa suspenda sancţiunea de înjumătăţire cu şase luni a licenţei aceluiaşi post.
În ziua în care tribunalul îi dădea cîştig de cauză televiziunii lui Dan Diaconescu, Consiliul Naţional al Audiovizualului era zguduit de lupte interne. În şedinţa din 22 mai, membrul CNA Alexandru Jucan spunea: „Această instituţie ar trebui desfiinţată, reînfiinţată, puşi alţi membri şi început totul de la zero, atîta timp cît noi nu sîntem în stare să arătăm un punct de vedere comun şi în primul rînd noi să-l respectăm“. Membra CNA Narcisa Iorga îi replica lui Răsvan Popescu, preşedintele instituţiei, că minte public şi-i cerea să-şi dea demisia. Colegul ei Christian Mititelu îi cataloga atitudinea drept „obrăznicie“, fapt pentru care Narcisa Iorga îi solicita „scuze publice“. Un întreg circ, ce mai!
De ce s-au aprins aşa cei de la Consiliul Naţional al Audiovizualului? Desigur, din motivele pentru care ei se află, de fapt, acolo – adică din motive care ţin de politică. Controversele interne erau pe marginea apariţiei politicienilor la televizor în campania electorală.
De ce a redus consecutiv Consiliul Naţional al Audiovizualului licenţa postului OTV, astfel încît ar mai fi fost valabilă doar pînă la 29 mai? Tot din raţiuni legate de campania electorală: canalul a fost sancţionat de trei ori la rînd, prin înjumătăţirea licenţei, pentru publicitatea politică la Partidul Poporului Dan Diaconescu. Nu, o sancţiune atît de severă nu i-a fost dată OTV-ului pentru ororile pe care le prezintă constant pe post, pentru lăturile pe care le deversează în casele telespectatorilor, pentru faptul că a infestat iremediabil discursul audiovizual de la noi şi mentalul colectiv. Acest post a proliferat mizeria în societatea românească, a îmbolnăvit-o fără speranţe de vindecare – dar cui îi pasă cu adevărat de asta?
De fapt, sancţiunea dată de CNA OTV-ului a vizat stoparea avîntului pe care şi-l luase în sondaje Dan Diaconescu. El trebuia oprit cît mai repede, pentru că fiecare zi de campanie pe care şi-o făcea la televiziunea proprie (campanie incorectă, dar foarte eficientă) îi aducea voturi.
E adevărat, Partidul Poporului Dan Diaconescu e un germene ce poate să contamineze suplimentar spaţiul politic românesc, care oricum este bolnav de toate cele. Numai că la fel de periculos pentru sănătatea societăţii era şi ceea ce emitea OTV-ul în afara publicităţii politice.
Zguduit de lupte intestine şi de ciocnirea intereselor politice divergente ale membrilor săi, Consiliul Naţional al Audiovizualului este, iată, ineficient. Şi nu vorbim acum de rolul de serviciu public pe care ar trebui să-l îndeplinească, ci chiar de ceea ce-i interesează pe onoraţii membri şi pe cei care se află în spatele lor – lupta politică. Decizia CNA în privinţa OTV a fost atacabilă, aşa că instanţa a desfiinţat-o. Dacă instituţia de reglemetare a audiovizualului va pierde şi recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, OTV va putea emite pînă în aprilie 2013, data la care îi expiră de drept licenţa. Prin urmare, va funcţiona şi în timpul alegerilor parlamentare – cînd va fi adevărata bătaie a peştelui.
Aşa stînd lucrurile, tare mă tem că nu numai un membru mai avîntat va cere desfiinţarea Consiliului, ci şi politicienii, nemulţumiţi de prestaţia celor pe care i-au trimis acolo. În timpul acesta, interesul public (pentru care ar trebui să garanteze CNA-ul) stă chircit într-un colţ, uitat de toată lumea.