Matrioşele Americii

Publicat în Dilema Veche nr. 222 din 17 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

A început timid şi clasic, cu două Americi: cea a bogaţilor şi cea a săracilor. A continuat cu America "de pe cele două coaste" versus America "din interior", apoi cu red states şi blue states. În interiorul fiecăreia, aidoma unei matrioşe ruseşti, Americile au continuat să se înmulţească, spre satisfacţia strategilor de campanie: America "albă" s-a împărţit mai întîi în "peste" şi "sub" 65 de ani, apoi în bărbaţi şi femei, femei "peste" şi "sub" 45 de ani, bărbaţi cu studii superioare sau fără, din mediul urban sau rural, catolici sau protestanţi etc. - pînă cînd din America n-a mai rămas nimic, doar amănunţite hărţi electorale. Lumea aşteaptă resemnată începutul campaniei electorale, convinsă fiind - vorba lui Kurt Vonnegut -, că "aşa merg lucrurile": statisticile se plictisiseră, analiştii anticipau blazaţi instalarea candidaţilor în blocstarturi, iar matrioşele aşteptau şi ele, frumos aliniate, aceleaşi promisiuni, atent decupate pentru nevoile fiecăreia. Cînd Barack Obama şi-a anunţat intenţia de a intra în cursa pentru Casa Albă, propunerea a fost primită cu entuziasmul copilului căruia i se oferă o pauză de zece minute: în sfîrşit, se puteau face nesfîrşite speculaţii pe tema democraţiei americane, în care, pentru întîia oară, un candidat-femeie se înfruntă cu un candidat-negru, pentru cea mai înaltă funcţie în stat. Obama reprezenta (paradoxal) o binevenită picătură de culoare într-un peisaj cenuşiu, zugrăvit altminteri în alb şi negru, întru prevenirea plictiselii. Discursurile lui au fost comparate cu cele ale lui Churchill, cel care "a mobilizat limba engleză şi a trimis-o la război". Iluzii însă, nu-şi făcea nimeni. Zarurile fuseseră deja aruncate. Odată oprite din rostogolirea mediatică, suficientă cît să ţină cîteva săptămîni lumea cu sufletul la gură, aveau să indice, cuminţi, şase-şase: Hillary Clinton. Aşa merg lucrurile. Nici măcar cu matrioşa ce i s-a alocat automat - electoratul de culoare - Obama nu s-a potrivit de la bun început. Încăpăţînatul a refuzat să intre în forma repartizată, comportîndu-se mai degrabă ca un... alb (ceea ce şi este, pe jumătate). În consecinţă, la primele alegeri primare, repartiţia votului afro-americanilor între Obama şi Clinton era de aproape jumătate-jumătate. A fost primul semn de degringoladă în rîndul matrioşelor. Nu însă şi ultimul. Senatorul le-a declarat război, refuzînd să vorbească în alb şi negru, red states şi blue states, blue collars şi white collars. În ciuda specialiştilor, un politician lua în serios inscripţia aproape ştearsă de pe nickels şi quarters - o inscripţie pe care nimeni nu se mai ostenea să o descifreze: "E pluribus unum". Treptat, realitatea a încetat să se mai conformeze experţilor şi statisticilor, matrioşele au început să se fisureze, iar unele dintre ele s-au prăbuşit de-a dreptul. Paradoxal, la şubrezirea acestora a contribuit inclusiv campania lui Clinton. Pedalînd pe imaginea femeii cu "balls", Hillary a ieşit de bunăvoie din matrioşa femeilor. Lumea a înţeles că înfruntarea se dă de fapt între o femeie-mai-degrabă-bărbat şi un negru-mai-degrabă-alb. De bună seamă, sistemul n-a stat nici el cu mîinile-n sîn. Senatorul de Illinois a fost acuzat iniţial că e votat de prea puţini negri (50%), apoi de prea mulţi (92%), de prea puţine femei albe (30% în Ohio) sau de suspect de multe (40% în Indiana), că e "elitist" (o acuzaţie gravă în SUA), că nu e suficient de "bărbat", ba că e, şi de aceea captează voturile bărbaţilor albi (peste 60% din voturile celor sub 65 de ani), ş.a.m.d. Matrioşele intraseră în vrie. Cu vreo trei săptămîni înaintea alegerilor primare din North Carolina şi Indiana, se părea că norocul îi surîde sistemului: reverendul Wright, fostul pastor al lui Obama, a ţinut cu tot dinadinsul să-şi reconfirme aberaţia conform căreia SIDA face parte dintr-un plan diabolic al albilor îndreptat împotriva negrilor. Experţii au răsuflat uşuraţi: sondajele de opinie reintraseră în normal. Ironia sorţii: un singur om, pretinzînd că luptă împotriva sistemului, era pe cale să-l salveze de la atacul unui alt om singur. Era însă prea tîrziu. Bulgărele o luase abitir la vale, iar avalanşa nu mai putea fi oprită. Omul cu pricina nu mai era de multişor singur. De partea lui se plasaseră între timp nu doar milioanele de albi şi negri, asiatici şi latinos, femei şi bărbaţi, tineri sau mai puţin, care, urmărindu-i discursurile, săriseră de pe canapelele unde-şi făceau veacul urlînd "yes, we can!", ci şi... mass-media. Urmînd pîrtia deschisă de către ne-ortodocşii John Stewart şi Steven Colbert, comentatori preţioşi de la televiziuni şi ziare prestigioase au început şi ei să constate, din ce în ce mai entuziaşti, "uite, măi, că se poate!". Şi s-a putut. În North Carolina, unde experţii îi dădeau 6-7% avans faţă de Clinton, Obama a cîştigat cu 16%. În Indiana, unde Clinton era creditată cu 5% avans, am stat pînă după 1 noaptea pentru a afla că senatoarea de NY a cîştigat la vreo 17.000 de voturi diferenţă. Din punctul de vedere al delegaţilor, a fost o catastrofă. Ca şi Angela noastră însă, Hillary a declarat că va merge mai departe. "Merge degeaba" - a declarat Ana, fii-mea, cu siguranţa adolescentului supărat că nu poate vota într-o înfruntare electorală istorică. "E ca o găină fără cap, al cărei trup continuă să alerge" - a completat, cu cinismul vîrstei. Pentru ea şi pentru colegele ei de la liceul Bloomington South, matrioşa electoratului feminin s-a făcut ţăndări de multişor. Trăiesc, fără să ştie, entuziasmul Pieţei Universităţii - varianta americană. E frumos. E aproape prea frumos ca să fie şi adevărat. "Clinton pentru noi este Iliescu doi!" - mi-a scandat, mai în glumă, mai în serios, un alt român trăitor pe meleagurile Americii, constatînd că singura matrioşă ce i-a mai rămas întreagă e electoratul de peste 65 de ani, trăitor la ţară şi fără studii superioare. Pentru un preşedinte e cam puţin. Vorba unui comentator de la CNN (cetitor de Churchill) la aflarea rezultatelor: "Nu este sfîrşitul unei epoci. Dar este începutul sfîrşitului". Nu de eşecul lui Obama se tem însă româno-americanii pe care-i cunosc, ci de succesul său. Cu eşecurile ne-am obişnuit. De dezamăgiri ne temem. Fripţi cu CDR, suflăm şi-n Obama. Noi ne-am pierdut inocenţa.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.