Dama suedeză şi/sau ciobanul mioritic

Publicat în Dilema Veche nr. 339 din 12 - 18 august 2010
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

Probabil că unii dintre noi au o plăcere anume în a merge în cerc. Sau poate că nu-i vorba de plăcere, ci de neştiinţă: neînvăţînd nimic din trecut (din moment ce au convingerea că lumea a început odată cu ei), respectivii repetă greşelile predecesorilor şi, neavînd habar, tot ce le rămîne este să-şi blesteme presupusul ghinion. 

Mai luna trecută am fost în comisia ce analiza teza unui candidat la titlul de doctor în istorie – o teză onorabilă, cu un subiect interesant (şi actual, dat fiind recentul scandal cu frunza verde de dudău de o sută de mii de euro bucata): anume încercările guvernelor din perioada interbelică de a promova în străinătate turismul românesc. Şi ce m-a surprins, mai ales, a fost să aflu că şi atunci – de la finele anilor ’20 spre ultimii ani ’30, în pragul războiului – oficialităţile române (prin Oficiul Naţional de Turism, abia înfiinţat) puneau mai mare osîrdie în promovarea staţiunilor carpatine decît în cea pentru litoralul nostru la Marea Neagră. De fapt, ne place sau nu, „litoralul românesc“ este, turistic vorbind, o creaţie a epocii comuniste. Atunci, în anii ’60 şi ’70, s-au construit masiv hoteluri şi s-au băgat bani mai ales în reclama pentru exterior a staţiunilor maritime (şi a Deltei Dunării). Atunci au venit aici, relativ numeroşi, şi străinii: estici (precum polonezii), vestici (ca refegiştii) sau nordice (vezi damele suedeze etc.), aceşti străini luau o pilulă de Gerovital dimineaţa şi un pahar de Murfatlar seara şi, una peste alta, aduceau un plus de culoare (adică de albeaţă) peste nisipurile spre care oricum veneau tot mai mulţi români, fie ei sindicalişti, nudişti, utecişti sau jeomanfişişti. Şi chiar şi artişti – vezi numărul mare de filme autohtone turnate la malul mării, mai bune sau nu, mai cîntate sau mai vorbite. 

Astăzi, am înţeles, ne întoarcem iarăşi la accentul pus pe promovarea muntelui şi la bemol pe promovarea mării. Nefiind treaba mea, nu spun dacă e bine sau rău – ci doar aduc observaţia că s-a mai încercat asta, cu rezultate modeste, acum 80 de ani. În rest, mie tot nu mi-e clar de ce trebuie favorizat fie montanul, fie marinul. Ideea că trebuie să promovezi un anume perimetru turistic mi se pare copilărească, pe măsura lui Bulă junior care, indecis dacă să mănînce mai întîi îngheţata sau savarina, s-a ales cu una topită şi cu cealaltă acrită. Elveţienii nu-şi inventează dilema dacă să favorizeze promovarea şvaiţerului, a ciocolatei sau a ceasurilor. Le fac bine pe toate (ceea ce, din păcate pentru noi, e esenţial pentru o reuşită) şi abia apoi îşi pun problema vînzării. Iar cînd ai spus vînzare, ai spus (în mintea unora) „brand de ţară“.

Aceste trei cuvinţele au devenit la noi un fel de mantră a succesului miraculos, un fel de Sesam al bogăţiilor potenţiale. E puerilă această încredere oarbă că un logo, oricît de inspirat ar fi el, poate fenta mereu realitatea. În epoca sateliţilor care-ţi numără firele albe de păr din cap şi a comunicaţiilor care fac ca toată lumea să (creadă că) ştie totul despre toată lumea, e ridicol să-ţi mai imaginezi că o reclamă, fie ea şi bună, mai poate camufla sau cosmetiza o realitate modestă. Dar poate că mă înşel. Avem probleme reale cu imaginea noastră în exterior? Nu prea sîntem luaţi în serios, fie că e vorba despre finanţe, despre agricultură sau despre turism? E camera de hotel mai ieftină la greci, iar păpica e mai bună la bulgari? Nu-i nimic: noi le vom lua maul tuturor aruncîndu-le în ochi un brand de ţară! 

În context, devine clar că însăşi rădăcina de fond a indeciziei noastre e cu mult mai adîncă. Nu numai că nu ştim ce să promovăm mai abitir (muntele sau marea), dar nu ni-i limpede nici care-ar fi simbolul care să ne scoată în lume. Să fie el Dracula? Naaa! Mai bine Voroneţul! – zic cîţiva specialişti. Să fie Palatul lui Ceauşescu? Nţţ! Mai bine Ateneul Român! – spun unii experţi. Să fie oiţa Mioriţa? Nicidecum! Mai bine ciobanul român, care taie oiţa! – opinează alţi profesionişti. Să fie mămăliga de stînă! – spun unii fini gastronomi. Ba! Să fie brînza de Sibiu! – decretează alţi fini gastronomi. 

Şi iac-aşa ajungem la ce se vede. Tocmai pentru că-i preţuiesc (ca şi dvs.) pe Nadia, Hagi & Nasty, voi spune că însăşi această înverşunare în a folosi glorii sportive de-acum 20-40 de ani pentru a tot repara lipsa de inspiraţie a brandiştilor de azi mi se pare o lipsă de respect în primul rînd la adresa respectivilor ex-sportivi. Dacă, după 2000 de ani de istorie, tot ce avem de arătat este zîmbetul decent al celor trei, aceasta nu mi se pare un compliment la adresa lor, ci mai curînd un serios blam pentru noi toţi. 

Voi reveni – şi, spre exemplificare, săptămîna viitoare vă propun să urmărim cîinii cu fiţe-n coadă de la Mamaia, pe litoral!

Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte a sa este Visul lui Machiavelli, Editura Curtea Veche, 2010. El scrie pe blogul Geopolitikon.

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.