Despre suferinţă şi domnul Singer

Publicat în Dilema Veche nr. 228 din 25 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ceea ce solicită obiecţie în articolul "Un Dumnezeu al suferinţei?" semnat de Peter Singer în numărul 224 al Dilemei vechi nu este atît teza (Dumnezeu nu este cu adevărat cel pe care creştinii îl gîndesc atunci cînd Îl privesc ca atotputernic, atotştiutor şi bun), cît argumentele invocate. Cunoscutul moralist contrapune argumentelor creştine, detaliile realităţii: liberul arbitru eşuează atunci cînd trebuie să explice suferinţele rezultate din catastrofele naturale, iar păcatul originar (pe care oamenii îl moştenesc nediscriminatoriu de la Adam şi Eva) nu explică, de pildă, suferinţa animalelor. Doar la prima vedere este curioasă definirea lui Dumnezeu în funcţie de suferinţă, şi nu privirea Sa ca entitate autonomă, independentă de orice criteriu ("Eu sînt Cel ce sînt" se spune într-una din evangheliile Noului Testament). Pentru întregul aparat filosofic al domnului Singer, conceptul de suferinţă este o grilă necesară de lectură. Capacitatea de a simţi suferinţa, şi nu capacitatea de a raţiona sau existenţa fizică justifică atribuirea drepturilor în viziunea cunoscutului moralist american. În acest fel a ajuns să justifice de ce nu doar oamenii, dar şi animalele au drepturi. Argumentul suferinţei ca bază a drepturilor a fost preluat de alţi autori şi împins pînă într-acolo încît chiar şi despre plante se poate spune că beneficiază de drepturi. Însă nu despre tendinţa de a atribui drepturi şi ne-oamenilor (animale, plante, generaţii care se vor naşte într-un viitor îndepărtat) care seduce într-un mod evident dezbaterea academică din universităţile apusene am de gînd să vorbesc, ci despre înţelegerea incompletă, din punctul meu de vedere, a unor concepte-cheie ale gîndirii creştine pe care lectura articolului în cauză o degajă. Impresia cu care am rămas este că Peter Singer ignoră că păcatul originar este, de fapt şi de drept, actul fondator al libertăţii umane. Nici măcar dreptul la viaţă pe care deopotrivă filozofia laică şi cea religioasă îl privesc ca dreptul suprem nu a fost mai revendicat în decursul timpului decît dreptul la libertate (altfel nici nu s-ar putea explica de ce eroii, cunoscuţi sau nu, au preferat negreşit moartea captivităţii). Într-o optică creştină, libertatea şi suferinţa sînt două noţiuni inseparabile, originate în păcatul proto-părinţilor şi care, în consecinţă, au sens doar luate împreună. Suferinţa este argumentul libertăţii şi sursa ei. Adam şi Eva şi o dată cu ei toţi oamenii au suferit pentru că nu au vrut să asculte de cuvîntul lui Dumnezeu, adică au vrut să fie liberi (liberi erau şi dacă ascultau, însă era o libertate neaflată sub păcat). După viaţă, următorul dar pe care Dumnezeu l-a făcut creaţiei a fost posibilitatea de a alege: între a suferi ca urmare a consumării fructului interzis şi a nu suferi prin obedienţa faţă de Creator (contrar dlui Singer, afirm că libertatea este sinonimă concomitent celor două situaţii). Cum posibilitatea de a alege este în sine premisa libertăţii, primii oameni au ales expresia ei cea mai deplină: să sufere, adică să aibă libertate sub păcat (un fapt pe care l-au cunoscut chiar de la Creator). Conceptul liberului arbitru traduce în termeni creştini libertatea şi explică la fel de mult atît dimensiunea socială a suferinţei cît şi cea naturală pe care dl Singer o exclude. Suferinţa omului ca urmare şi condiţie a libertăţii este deplină doar considerîndu-se şi latura ei naturală. Atîta vreme cît omul luptă pentru menţinerea propriei vieţi, natura, prin dezastrele naturale, participă la suferinţa acestuia. Nu mai adaug că tot mai mult în zilele noastre se crede că suferinţa rezultată din cauze naturale traduce exerciţiul iresponsabil al libertăţii. Pe lîngă expunerea incompletă a doctrinei păcatului originar, a doua obiecţie pe care vreau să o ridic vizează definiţia suferinţei. Pentru noi, suferinţa există ca noţiune doar în raport cu un ideal de justiţie pe care omul şi-l face, în mod tradiţional, din lectura aceluiaşi pasaj al genezei sau, în mod recent (care înseamnă, mai exact, începînd cu veacul al XIX-lea), prin raportare activă, militantă, la un ideal utopic. Înţelegerea şi acceptarea suferinţei au făcut distincţia între viziunea creştină şi cea politică, asupra societăţii. În perspectivă creştină, libertatea cu care omul a fost înzestrat implică două lucruri: 1) faptul de a fi obiect şi subiect al suferinţei despre care tocmai am vorbit şi, 2) imposibilitatea perfecţiunii acestei lumi. O lume fără suferinţă, adică perfectă, nu este cu putinţă pe pămînt. Ceea ce socialiştii, fie ei utopici sau "ştiinţifici", au în comun cu Peter Singer este denunţul suferinţei mundane. Ceea ce-i desparte este că socialiştii (mai ales cei "ştiinţifici") au încercat construirea utopiei prin eliminarea suferinţei. Cum altfel s-ar fi putut face acest lucru decît excluzînd, la fel ca şi dl Singer, posibilitatea păcatului originar? Fără existenţa acestuia, oricine poate fi convins că viaţa fără suferinţă este posibilă în lumesc, însă, aşa cum utopia comunistă a arătat, eliminarea suferinţei nu se face decît cu preţul anulării libertăţii. Or, a anula libertatea nu înseamnă altceva decît a mări cantitatea de suferinţă. În concluzie, mărturisesc că articolul dlui Peter Singer nu m-a convins deloc de faptul că Dumnezeu nu este atotputernic, atotştiutor şi bun. Dimpotrivă, este bun tocmai pentru că oferă omului libertatea nu doar ca posibilitate a pedepsei veşnice, ci şi a mîntuirii. În acest sens, suferinţa este un exerciţiu al libertăţii şi metodă de mîntuire (în acest spirit, exemplul "Cărţii lui Iov" este folosit cu nepotrivire în articol). Dumnezeu este atotputernic pentru că, deşi stăpîn al celor văzute şi nevăzute, el lasă posibilitatea (extrem de limitată în timp) omului de a se considera el însuşi un dumnezeu (cum altfel s-ar explica pasiunea la început în gîndire şi apoi în practica totalitară a supraomului?). Nu în ultimul rînd, Dumnezeu este atotştiutor nu neapărat pentru că are cunoştinţă de suferinţa omului, după cum opinează Peter Singer, ci deoarece de la bun început a ştiut în ce fel omul îşi va folosi libertatea. Departe de a contrazice cîteva din atributele divinităţii, suferinţa omului atît ca trăitor în societate, cît şi ca trăitor în mijlocul naturii, atît ca nou-născut cît şi aflat în pragul morţii, întăreşte o dată în plus faptul că Dumnezeu este atotputernic, atotştiutor şi bun. Nicolae Drăguşin este masterand la Universitatea din Uppsala.

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.