orașul unde ne-ar plăcea să jocuim (ii)

În căutarea unui loc numit Katmandu jpeg
În căutarea unui loc numit Katmandu
O lume absurdă, a Americii secolului tre­cut, este descrisă cu un umor amar de către autorul cărţii, Kurt Vonnegut. Cultul pen­tru armele de foc, alimentat de eroii fil­melor western sau de eroii marilor războaie ale vremii, duce la un accident care in­fluen­ţează destinul personajului principal, încă de la vîrsta de 12 ani. Se retrage în afara so­cie­tăţii, pentru a-şi găsi rostul.
Coxirra jpeg
Coxirra
Nu pot să spun că am călătorit foarte, foar­te mult în comparaţie cu alţii, a­dică am colegi, acum, într-a IX-a, ca­re se pot da mari că au cutreierat Europa în gimnaziu, ceea ce sună prea bine şi sînt chiar invidioasă, dar voi trăi şi cu ideea că eu îmi petrec vacanţele cu cortul la mare, nu ca alţii, la hotel de cinci stele, să plec spre plajă de-abia la 11 dimineaţa;
Cetatea de scaune jpeg
Cetatea de scaune
Pricoliciul ajunse în mijlocul marelui o­raş, mult mai repede decît se aş­tep­ta. Era ca şi cum oraşul l-ar fi în­ghiţit pur şi simplu şi s-ar fi trezit dintr-o­da­tă în burta plină de praf şi de murdărie a u­nui aspirator.
Cartea cu coperta roșie jpeg
Cartea cu coperta roșie
Mă săturasem de oraşul meu, era foar­te plictisitor, oamenii nu erau ve­seli şi nici păsările nu mai cîn­tau. Nu puteam să mai rămîn acolo, aşa că m-am hotărît să plec într-un univers pa­ralel… dar cum?
Cartea cu coperta roșie jpeg
Mașinăria de schimbat vieți
Doar cîteva ore ne despart de mo­men­tul mult aşteptat. Toţi lo­cui­torii oraşului stau cu sufletul la gură, adunaţi în centru. Ne simţim ca la A­nul Nou, cînd nu ai loc să arunci un ac. Cine ne vede sigur se întreabă ce este cu acea mul­ţime nerăbdătoare.
Micul New York jpeg
Micul New York
Bucureştiul este supranumit Micul Paris, dar cum s-ar numi Bucureştiul dacă ar fi o variantă în miniatură a bi­ne­cu­noscutului New York? Eu nu mi-am putut ima­gina o versiune mai mică a marelui oraş, deci o să vă introduc (să vă fac turul) în­tr-o versiune îmbunătăţită.
București, în anul 2071 jpeg
București, în anul 2071
Bună ziua! Este 2071, într-o frumoasă zi de primăvară. Sînt undeva... în Bu­cu­reşti. Ce credeţi că aş fi văzut acum şai­zeci de ani? Nici nu vreau să-mi mai a­min­tesc. Merg alene pe o alee şi mă bucur de tot ceea ce mă înconjoară.
Vis pe verticală jpeg
Vis pe verticală
Cine nu a visat în nopţile înstelate de vară, lungit în şezlong, în balconul u­nui apartament, cînd luna stră­lucea şi-l mai răcorea puţin vîntul cu miros de tei? Eu am făcut-o de mai multe ori.
Reconstruit de la zero jpeg
Reconstruit de la zero
Oraşul nostru nu se poate numi „per­fect“. Mi se pare că este desenat într-un stil nepăsător şi prostesc. Mi-ar plăcea să fiu arhitectul-şef al oraşului no­stru, deoarece chiar aş vrea să-l schimb în totalitate. Eu vă voi prezenta oraşul creat de mine. Oraşul meu.
Un oraș pentru toată lumea jpeg
Un oraș pentru toată lumea
N-am călătorit niciodată mult. N-am vă­zut oraşe peste oraşe, geniale, importante, nor­male sau murdare. N-am putut face asta, chiar dacă mi-am dorit. Escapadele me­le cele mai dese şi cele care mi s-au în­tipărit în memorie au fost cele către casa bu­nicilor, la ţară.
RAI 2 0 jpeg
RAI 2.0
Acum mult timp, chiar înaintea Big Bang-ului, Dumnezeu a creat Ra­iul: Raiul disco, Raiul sport, Raiul e­lectro şi Raiul 2.0 beta. După vreo 2000 de mi­lioane de decenii şi vreo 12 Raiuri 2.0 be­ta, Dumnezeu a decis să creeze Raiul 2.0 du­pă proiectele lui Leonardo da Vinci şi ale lui Bill Gates.
În Lilitown jpeg
În Lilitown
Numele meu este Ana şi locuiesc în Bu­cureşti. Oraşul meu ar fi mai fru­mos şi mai liniştit fără hoţi, mai ales că poliţia nu ar mai fi atît de agitată. A­tunci cînd aveam cinci ani l-am în­trebat pe tata dacă se pot construi niş­te tuburi uriaşe, invizibile sau trans­pa­rente, prin care să pot merge la cea mai buna prietenă a mea ca să mă joc.
Modernești jpeg
Modernești
Bun venit în oraşul ultramodern şi fu­turist înfiinţat de destul de mult timp, cam prin secolul al XXVI-lea şi jumătate. Iar oraşul este numit… Mo­derneşti! Ştiu ca vă sună cunoscut, deoarece stră-stră-străş….ţ-stră-moşul acestui oraş este Bucureşti. Dar aproape totul este schim­­bat.
Mai mult ca perfect jpeg
Mai mult ca perfect
Un oraş perfect. Greu de imaginat. Ni­mic nu poate fi perfect. Poate doar să tindă să fie perfect. Şi cu cît a­vansăm în timp, lucrurile se apropie din ce în ce mai mult de perfecţiunea pe care nu o vor atinge niciodată. Aşa că viitorul este cu si­g­­uranţă mai perfect, ca să zicem aşa, decît pre­zentul.
Orașe de basm jpeg
Orașe de basm
Cum ar putea să arate oraşul nostru altfel decît în infinit de multe feluri. ...Oraşul cu mai multe feţe este cel la care visăm cu toţii. Unul al me­ta­morfozelor instantanee, produse de un gînd sau de o dorinţă, oraşul la­birintic unde, odată intrat, ai şansa unor aventuri unice menite să te trans­forme şi pe tine radical.
Un oraș numit Dilematia jpeg
Un oraș de coșmar
Fum negru se ridică din fabrica de o­tra­vă de la marginea oraşului. Fumul plu­teşte în aerul rece şi străluceşte în lumina al­bă a lunii. Această fabrică este singurul mo­tiv de mîndrie pentru locuitorii din oraş. Pe gardul fabricii este scrijelit uşor stîn­gaci: Strada Victoriei, nr. 13.
Un București paralel jpeg
Un București paralel
Prin geamul deschis intră o adiere cal­dă. Poate prea caldă pentru luna a­prilie. Cartea lăsată neglijent pe pat îşi deschide paginile în bătaia vîntului stîr­nit de uşa trîntită. Praf. Odată cu vîn­tul, intră în casă şi praful de pe străzile cu gă­u­ri în asfalt şi clădiri dărîmate sau în curs de demolare, aşa cum e tot oraşul, de fapt.
Gloomville jpeg
Gloomville
Casele din Gloomville sînt clădiri în for­mă de paralelipiped dreptunghic, clă­dite din piatră extrem de dură şi a­co­perite de iederă otrăvitoare. ATENŢIE! NU ATINGE PEREŢII CASELOR! POŢI CĂ­PĂ­TA INFECŢII FATALE! Mda, iedera asta face multe ravagii, mai sigur să stai depar­te de ea!
Orașul Dulce jpeg
Orașul Dulce
Poarta transdimensională 11-603 a fost activată. Hans intră în ea, dis­pă­rînd în spaţiu şi timp. O lumină pu­ternică îl orbi, apoi se trezi într-un coridor alb-negru. Era pierdut pe unul dintre co­tloa­nele temporalo-spaţiale. Văzu o uşă, o des­chise şi observă că se afla într-o fundătură.
Orașul la 1900 jpeg
Orașul la 1900
Oraşul în care aş vrea să locuiesc nu face parte dintre filmele SF, nici din­tre cele de groază, dar nici din­tre cele obişnuite. Oraşul în care aş vrea să locuiesc chiar a existat acum 100 de ani. Ar­hi­tectura nu este singurul lucru care mă fa­ce să-mi doresc să locuiesc în acest tip de o­raş.