Mai mult ca perfect

Horațiu CHEVAL
Publicat în Dilema Veche nr. 382 din 9 - 15 iunie 2011
Mai mult ca perfect jpeg

Un oraş perfect. Greu de imaginat. Ni­mic nu poate fi perfect. Poate doar să tindă să fie perfect. Şi cu cît a­vansăm în timp, lucrurile se apropie din ce în ce mai mult de perfecţiunea pe care nu o vor atinge niciodată. Aşa că viitorul este cu si­g­­uranţă mai perfect, ca să zicem aşa, decît pre­zentul. Drept urmare, pentru a găsi ora­şul cel mai aproape de perfecţiune, trebuie să căutăm în viitor.

Să ne gîndim, de exemplu, la anul 3000 şi să facem o incursiune în timp. Harta po­li­tică a lumii este schimbată şi nu mai sîn­tem în România. Nu pentru că în călătoria tem­porală ne-am deplasat puţin şi în spa­ţiu, ci pentru că România nu există. Ne a­flăm în NMPTTPB. Aşa se numeşte ţara. N‑am idee de unde vin iniţialele şi, oricum, nu contează. Noi vrem să găsim un mare oraş. Aşa că pornim la drum. Găsim nişte oa­meni plimbîndu-se. Îi întrebăm unde este cel mai apropiat oraş. Ne arată încotro să o luăm şi pornim. Mergem ce mergem şi gă­sim prima aşezare. Nu e aşa de im­pre­sio­nan­tă. Blocuri de zece etaje, străzi, parcă am fi în Bucureşti. Zăresc un indicator pe ca­re scrie „Bine ai venit în vilajul Cioceşti“. Care­vasăzică ăsta-i sat! Intrăm. Totul pare ca într-un oraş din zilele noastre. Principala di­ferenţă ar fi că, în loc de maşini, circulă niş­te bile transparente. Îl întrebăm pe un să­tean:

– Nu vă supăraţi, cum se ajunge la Bu­cu­reşti?

Acela îmi răspunde într-o română schim­­bată de cea pe care o ştiam, dar pe care o înţeleg:

– Onde? La Bucureşti? Che semnifică asta? Bucureşti? Poate te referi la Bùcareşt. Da­că da, necesiţi să mai te duci vro 200 de ki­lometri la vest. Colo e Bucareştu.

– Bine, mersi.

Facem cum ne zice omul, închiriem una din­tre acele bile şi mergem 200 km spre vest. În faţa ochilor noştri se întrezăreşte o e­nor­mitate neagră. Nu se vede nimic clar. Ne apropiem ce ne apropiem, şi vedem nişte clă­diri de douăzeci de etaje, roşii, luminate de lămpi galbene. Asta o fi periferia. Dar dea­supra, la vreo 200 de metri înălţime, se vede o platformă. Ce-o fi acolo nu se ştie. In­trăm în oraş, mii de bile transparente merg pe străzile late cît terenurile de fotbal. Pe deasupra lor trec poduri pietonale, care a­duc aminte de Veneţia. Sînt blocuri imen­se de zeci de etaje, de o parte şi de alta a stră­zii. Trotuarele sînt aproape goale. Toţi oa­menii merg pe reţeaua de poduri sus­pen­date. Lucrul cel mai ciudat este că, dea­su­pra noastră nu se vede cerul albastru, ci doar o platformă neagră, pe care sînt puse be­curi care luminează oraşul. La ce-o folosi asta? Există doar o cale de a afla. Mai o­presc un om:

– Nu vă supăraţi, la ce foloseşte chestia asta de deasupra?

– Da com se poate să no ştii asta? Toţi ştiu! Sopra mai e un etaj. E com ar fi doue oraşi unu sopra altu. E adevărat che e un pu­ţin urît. În alte oraşi platforma asta e al­bastră, şi cu disene de nori pe ea. Zici che e un cer adevărat.

– Şi de ce au făcut-o?

– Ei, de ce? Pentru che să intre mai molţi oameni în un oraş. Con un etaj ar in­tra 10 milioni. Aşa intră 20.

– Aha…

Am plecat spre centrul oraşului. Dacă to­tul era cum mă aşteptam, centrul ar fi tre­buit să fie vechi. Am mers şi am ajuns la o clădire cunoscută. Era un mall. Un om ca­re m-a văzut că mă cam holbam la el îmi zice:

– E cel mai vechi edificiu din oraş. Are a­proa­pe 1000 de ani. Se crede che se nu­meş­te Plaza Mall.           

Am plecat surprins că asta a ajuns să fie un monument istoric. Dar hai să urcăm la etaj! Se văd un fel de lifturi. Sînt nişte plat­for­me rotunde de 100 de metri în diametru. Ne urcăm pe una dintre ele. Se ridică pro­pul­sată de un jet de aer comprimat. Soarele era la apus. Oraşul de deasupra arăta cam la fel ca cel de dedesubt. Singura diferenţă ar fi că aici mai existau şi nişte plante.

Oraşul ăsta nu mi se pare cine ştie ce. Poate ar trebui să ne gîndim mai în viitor. Să zicem anul 4000, sau nu, mai bine 5000. Ne transportăm în timp. Ce Dumnezeu e asta?! Sîntem din nou pe un cîmp. În faţă se zăreşte un glob uriaş de sticlă. De fapt, dintr-un material trans­pa­rent, căci nu cred că oamenii de acum mai folosesc sticla. E o jumătate de sferă, cu di­mensiuni monumentale. S-ar putea să aibă kilometri întregi în înălţime, iar ca dia­me­tru, sute. Înăuntrul lui se văd ca nişte um­bre, ca nişte desene, clădiri întor­to­che­a­te, puse una peste alta, fără nici un sens. Dar lucrul care a avut cea mai mare im­pre­sie asupra mea au fost norii. Cei mai negri nori pe care mi-a fost dat să-i văd vreodată. Se mişcau repede şi, din loc în loc, apăreau vîr­tejuri. În plus, aerul avea un miros as­cu­ţit şi pătrunzător, foarte neplăcut. Avea chiar o culoare gălbuie. Cine ştie ce con­ţi­nea această atmosferă şi cît de toxică era. În plus, era cald, foarte cald. Cred că erau vreo 40 de grade. Şi eram în luna noiem­brie.

Ar trebui să intrăm în interiorul „glo­bu­lui de protecţie“. Am ajuns în faţa lui. Ne în­vîrtim în jurul lui, dar nu e nici o intrare. Un om care ne-a văzut a binevoit să ne lase să intrăm. A scos din buzunar o biluţă, a miş­cat-o printre degete şi o bucată din pe­rete s-a dat la o parte. Am intrat, iar omul ne-a zis ceva ce n-am înţeles nici pînă în zi­ua de azi. Apoi a plecat şi ne-a lăsat singuri. În glob era plăcut. Temperatura era per­fec­tă, la fel umiditatea, aerul era cel mai curat pe care l-am respirat vreodată. Chiar avea un rol globul. Oraşul arăta ca o junglă. Clă­di­rile erau rotunde, la început se ridicau drep­te, apoi luau o curbă bruscă de 90 de gra­de, apoi luau alta, se duceau în sus, du­pă care în jos, unele ajungeau aproape de ta­vanul globului, pentru ca apoi să coboare pînă aproape de sol. În afară de asta, sin­gu­ra caracteristică pe care aş putea s-o găsesc e că nu existau colţuri şi nici un fel de linii drep­te. Nu exista nici un mijloc de trans­port, nici străzi, nici trotuare. Oamenii mer­geau pe jos, fiecare pe unde apuca. Acest oraş pare cu adevărat diferit de cele ac­tua­le. Era un haos absolut, dar mai relaxant şi mai lejer decît ordinea primului oraş. Din loc în loc erau amplasate rezervoare de apă şi mecanisme care împrospătau aerul. În cen­trul oraşului nu erau clădiri, ci o foarte mi­că pădure. Era rotundă şi avea vreo cinci­zeci de metri în diametru. Era încîlcită şi hao­tică, ca şi clădirile oraşului. Aducea a pă­dure tropicală, dar avea de la palmieri şi lia­ne, pînă la brazi. În rest, nu exista nici un fel de vegetaţie. O parte din oraş era ocu­pată de un fel de fabrică-magazin. Singurul loc de unde puteai să iei ceva. Era imens şi nu e de mirare că era unicul. Aici se pro­du­cea absolut totul şi se dădea la populaţie. Fie­­care lua ce vroia şi cît vroia. Nu există bani, nu există nici o restricţie. Oraşul pare inde­pendent, pare o ţară, un polis.

S-ar putea să fi găsit oraşul perfect. Ba nu! Spusesem mai devreme că a­cesta nu există, deci s-ar putea să fi gă­sit oraşul cvasiperfect. Mai departe, nu mai căutăm. Ne-am plimbat deja prea mult. Aşa că, deocamdată, să luăm acest oraş drept cel mai bun posibil.

Horaţiu CHEVAL, clasa a VII-a, Liceul Bi­lingv „Miguel de Cervantes“, Bucureşti

50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
„Binecuvîntare" papală pentru proiectele preşedintelui Macron
Cotidianul Le Monde precizează că Emmanuel Macron a stat de vorbă cu Papa Francisc exact 57 de minute.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
13-15 iunie '90. Stelian Tănase: Cei care aruncau cu flori în mineri există și astăzi. Societatea, la fel de divizată
Stelian Tănase: Am îngropat instituțional, dar și emoțional acele evenimente. Ne amintim de ele cînd și cînd, mai ales jurnaliștii. Numai în media mai transpare subiectul. Nu avem o emoție publică.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Donald Trump şi Kim Jong-un, foarte mulţumiţi de summit; analiştii, mai sceptici
Următorul astfel de exerciţiu de mare amploare este prevăzut pentru luna august.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Interviu cu criticul George Banu despre Festivalul de la Sibiu
Cea mai recentă carte semnată de George Banu se intitulează Isuşii mei şi a apărut la Editura Nemira, Mihaela Marin fiind autoarea fotografiilor care însoţesc aceste eseu despre „coexistenţa cu arta sacră”.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
"Meciul secolului": Donald Trump vs Kim Jong-un
Insula pe care se află acest hotel are avantaje mari în materie de securitate. Se află nu departe de ţărm şi de centrul statului-oraş, deplasările se pot deci controla uşor. Este legată de ţărm printr-un teleferic, un tunel şi un pod pietonal.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Cotidianul francez La Croix: „Ameninţare asupra luptei anti-corupţie în România”
„Emblemă a luptei împotriva corupţiei din 2013 încoace, Laura Kövesi a devenit inamicul partidului la putere.”
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Epidemia politică anti-sistem din Europa
În Europa s-a format deja un fel de arc geografic anti-sistem. Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Grecia, Austria, Italia au intrat într-o logică anti-sistem, care este una anti-Bruxelles.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Ce ar trebuie să facem de Ziua Copilului?
În fiecare an, pe 16 iunie, se mai sărbătoreşte Ziua copilului african, în amintirea unui masacru comis pe 16 iunie 1976 la Soweto.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Bugetul ca o plastilină. Cum trag cheltuielile de venituri riscînd să rupă deficitul
În primul rînd, cheltuielile cresc mult mai puternic decît veniturile. Raportul este aproape dublu, adică veniturile au crescut cu 11,8%, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile au avut un salt cu 21,5%.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Airbus Helicopters amenință Guvernul cu închiderea uzinei din Brașov: "Răbdarea noastră are limite!"
Șeful Airbus Helicopters, Bruno Even, a precizat pentru cotidianul La Tribune că aşteaptă o poziţionare fermă din partea României.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Salonul cărţii din Balcani la Paris: poetul Paul Vinicius invitat din România
Nu întîmplător acest Salon propune o altă privire asupra Balcanilor, prin dezbaterile programate sau proiecţiile cinematografice.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Diavolul și bunul Dumnezeu
România a deviat major de la ținta asumată de a avea un deficit structural de 1% din PIB.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Închiderea unui centru de experimente nucleare în Coreea de Nord: partidă de poker mediatic?
Coreea de Nord a anunţat, ca un gest de bună voinţă, distrugerea unui centru subteran de experienţe nucleare.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Theodor Paleologu: Cînd Viorica Dăncilă deschide gura, îţi crapă obrazul de ruşine
În opinia sa, "Guvernul Dăncilă sau mai exact persoana doamnei Dăncilă este o ruşine naţională (...).”
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Pascal Bruckner la RFI România
Cuvîntul fobie vine din grecește și înseamnă frică, iar frica e un sentiment firesc. Avem dreptul la frică, de exemplu avem dreptul să ne temem de Islam, mai ales văzînd cum evoluează, cum a evoluat în ultimii 20-30 de ani, iar asta nu înseamnă rasism. Îmi pare foarte rău dar frica nu înseamnă rasism.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Un pas înainte la PIB, stagnare la salarii
Desigur, urcarea în clasamentul european al PIB este un fapt de semnalat. Dar entuziasmul ar trebui să fie mai moderat, dintr-un motiv simplu...
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Lucian Pintilie a încetat din viață
Interdicţia de a mai lucra în România îl determină să se expatrieze în 1973.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Fericitul Vladimir Ghika, prințul care a devenit marele vagabond apostolic
Vladimir Ghika este unul dintre cei mai interesanți sfinți contemporani. El s-a născut în anul 1873 la Constantinopole.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Cannes: Spike Lee şi Lars von Trier revin în forţă
Danezul Lars von Trier nu mai e persona non grata, aşa cum fusese după în 2011 în urma declaraţiilor sale.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Ministrul de Externe, convocat de Klaus Iohannis la Cotroceni, în scandalul ambasadei
Şeful statului a acuzat PSD că face politică externă "după ureche" şi riscă să scoată ţara din UE.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Cannes: un dizident rus reţinut acasă, un lepros carismatic şi un film-fluviu
Producătorii şi actorii filmului Leto au urcat însă covorul roşu iar în susul treptelor au ridicat o pancartă pe care era scris în negru numele regizorului absent.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Le Monde despre decizia lui Donald Trump
"O decizie absurdă cu efecte destabilizatoare", este intitulat un editorial publicat de Le Monde pe acest subiect.
50 de mii de bucureșteni demonstrează contra grațierii jpeg
Opozantul Nikol Pachinyan numit prim ministru al Armeniei
Societatea civilă poate, în mod paşnic, să provoace schimbări la nivelul puterii atunci cînd aceasta din urmă se auto-descalifică prin abuzuri.

Adevarul.ro

 Razboi Rusia Ucraina elicopter rusesc de recunoastere şi atac Kamov Ka-52 Alligator in misiune de lupta in Ucraina 27-28 mai 2022 FOTO Profimedia / Ministerul rus al Apărării
Spațiul aerian, mortal pentru ambele părți, în războiul din Ucraina. Cum încearcă piloții să păcălească radarul VIDEO
Piloții ruși și ucraineni își asumă riscuri enorme la fiecare zbor, fie el cu un avion de vânătoare, fie cu elicopterele, în încercarea de a evita să fie depistați de radarele inamicilor.
Astronauți în spațiu  Captură video NASA png
Imagini spectaculoase publicate de NASA. Doi astronauți montează panouri solare pe Stația Spațială Internațională
NASA a publicat un scurt video cu doi astronauți americani care au instalat două panouri solare pe Stația Spațială Internațională, iar imaginile sunt spectaculoase.
Ucraina în întuneric, noiembrie 2022 FOTO Profimedia
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Macron va discuta „în curând“ cu Putin, rușii susțin tot mai puțin războiul, iar sute de localități ucrainene n-au curent
Este a 284-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Macron a anunțat că va discuta în curând cu omologul său rus, Vladimir Putin, în timp ce britanicii susțin că războiul e tot mai puțin susținut de opinia publică rusă. Ucrainenii anunță că sute de localități nu au curent electric.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.