ÔÇ×Ziari┼čtii se tem s─â fie taxa┼úi ca extremi┼čti dac─â rostesc adev─ârulÔÇť - interviu cu jurnalistul Petre IANCU

Publicat în Dilema Veche nr. 632 din 31 martie - 6 aprilie
Cum mai înţelegem presa jpeg

Acum doi ani ne-a┼úi acordat un interviu ├«n care am vorbit pe larg despre libertatea presei ├«n Rom├ónia. Am vorbit atunci despre reincriminarea calomniei ┼či insultei, despre lin┼čajele mediatice ╚Öi campaniile dirijate. S├«ntem ├«n 2016. ├Äntreb─ârile ar putea fi acelea┼či. Cum comenta┼úi aceast─â stagnare sau, mai degrab─â, revenire ├«n cerc asupra acelora┼či probleme?

A┼č vrea s─â fie vorba doar de o stagnare. Mi se pare un regres. Presa, o putere-cheie, oglinde┼čte societatea. E deschis─â? Democratic─â? Sau, dimpotriv─â, m├«nat─â de conflicte intense pentru putere, ├«ntre tabere care numai democratic-liberale nu s├«nt? Societatea rom├óneasc─â e afectat─â, ├«nc─â, de veacuri grele de izolare ├«ntr-un col┼ú de lume asediat de varii imperii, de propria mitologie, de secolul totalitarismelor, care s-a l─âsat, nu doar economic, ci, mai cu seam─â, la nivelul mentalit─â┼úilor, cu sechele dintre cele mai grave. O greveaz─â ┼či restan┼úe dintre cele mai regretabile. De pild─â, lipsa lustra┼úiei, a aplic─ârii punctului 8 al Proclama┼úiei de la Timi┼čoara, reforma accelerat─â, terapia de ┼čoc etc. Evitarea celor din urm─â a costat scump. Deschiderea societ─â┼úii nu se face, ├«n aceste condi┼úii, prea lesne. S├«nt la mijloc nu doar obstacole de mentalitate, morale ┼či culturale foarte anevoios de lichidat, ci, ├«nainte de orice, piedici politice, bine camuflate de for┼úele care s-au instalat la c├«rm─â ┼či ├«ncearc─â s─â fenteze partea dinamic─â, modernizatoare a societ─â┼úii, s─â pun─â pe butuci reformele cerute de ea. De pild─â, cele din justi┼úie, care le-au acordat oarecare independen┼ú─â magistra┼úilor ┼či amenin┼ú─â grav imperiul economico-politico-mediatic edificat de oligarhie. Acest sistem nu se pr─âbu┼če┼čte doar pentru c─â unii din capii oligarhiei, de felul lui Adrian N─âstase ori Dan Voiculescu, ajung la un moment dat s─â ├«nfunde pu┼čc─âria, uneori pentru un interval redus puternic prin manevre de genul ÔÇ×scrisuluiÔÇť de c─âr┼úi cu ÔÇ×negriÔÇť. ├Än acest context, lin┼čajelor mediatice li se atribuie o partitur─â bine determinat─â. Rolul lor e, ├«n parte, discreditarea celor care militeaz─â eficient pentru asumarea ├«n fapt a drepturilor acordate nominal, prin aderarea la UE ┼či NATO. Extrem de rentabil─â pentru oligarhie e, fire┼čte, t├«r├«rea ├«n noroi a celor care se angajeaz─â credibil pentru democratizarea, liberalizarea, occidentalizarea, pe scurt, pentru reformarea ┼ú─ârii astfel ├«nc├«t s─â devin─â un stat de drept func┼úional, ie┼čind din starea sa actual─â, pe care a┼č caracteriza-o drept tipic─â pentru o democra┼úie defect─â. Discreditarea personalit─â┼úilor democratice ┼či demobilizarea poten┼úialului lor public merge, tehnic, m├«n─â ├«n m├«n─â cu intimidarea lor ┼či a sus┼úin─âtorilor lor, astfel ├«nc├«t s─â se transmit─â simultan ┼či masei, mereu sensibil─â tocmai la aspectul for┼úei, semnalul lipsei de putere a celor lin┼ča┼úi, suger├«ndu-i-se utilitatea ader─ârii la cauza autorilor lin┼čajelor. ├Än fine, aceluia┼či scop ├«i servesc violen┼úa de limbaj, tupeul, obr─âznicia, lovitura sub centur─â, impostura c├«t mai ┼čocant─â. Fiindc─â toate s├«nt extrem de atr─âg─âtoare din unghiul omului masificat, al individului de regul─â neinstruit, needucat, slab, anemiat de boli sau v├«rst─â, cu o identitate precar─â ┼či un intelect submediocru, dezechilibrat de ceea ce i se par o modernitate ┼či o globalizare amenin┼ú─âtoare, de care e nevoie pentru construc┼úia unui stat totalitar. Astfel de in┼či s├«nt dispu┼či, spre a li se lua de pe umeri povara propriului destin, s─â cread─â orice, s─â cotizeze la conspira┼úionisme ┼či propagand─â, de pild─â antisemit─â ┼či, totodat─â, s─â-┼či delege r─âspunderea ┼či eul, ascult├«nd de orice tiran ├«n m─âsur─â s─â le promit─â, min┼úindu-i frumos, c─â-i scutesc de sarcina de a fi persoane responsabile, de a r─âspunde la pariurile vie┼úii ┼či cet─â┼úii ├«n calitate de cet─â┼úeni. Masificarea oamenilor e calea cea mai simpl─â spre statul poli┼úienesc totalitar. Televiziunile ┼či pseudojurnali┼čtii care o urm─âresc prin propagand─â prelungesc, con┼čtient sau incon┼čtient, eforturile structurile totalitare, de la legionari ┼či fasci┼čti antonescieni la comuni┼čti ┼či securi┼čti, de blocare a progresului Rom├óniei spre o democra┼úie veritabil─â.

La ├«nceputul lui 2016, an electoral ├«n Rom├ónia, au fost ├«nregistrate mai multe controverse legate de libertatea presei ┼či libertatea de expresie. Legea lui Dragnea, filajele pe care le-a acuzat jurnalistul C─ât─âlin Tolontan ├«n timp ce ancheta cazul clubului Colectiv, scandalul public provocat de c─âtre Trustul Intact, scrisoarea public─â adresat─â de o jurnalist─â a Antenelor copilului de 10 ani al unui jurnalist care a ironizat mitingul pentru ap─ârarea AntenelorÔÇŽ S├«ntem abia la ├«nceput?

Numitorul comun al tuturor acestor episoade e obiectivul lor liberticid, fie c─â au simultan un scop electoral sau de punere sub control a justi┼úiei ┼či a ziari┼čtilor care ├«i sus┼úin independen┼úa. Ele nu mi se par ni┼čte accidente, de vreme ce ├«ncerc─ârile cu pricina, de restr├«ngere a libert─â┼úii presei ┼či de intimidare a celor care o ap─âr─â, s├«nt aparent deliberate. Ce-i de f─âcut ├«mpotriva acestor manevre? Instituirea unor consilii de control al presei cu din┼úi. N-ar fi, desigur, din cele jenante, care, precum CNA, se dedau ele ├«nsele unor manevre nedemne, de protejare a r─âuf─âc─âtorilor, de vreme ce comaseaz─â imprescriptibile crime jurnalistice spre a percepe la pachet, ├«n mod penibil, pentru odioase fapte ca interviul trunchiat cu ┼čefa DNA K├Âvesi ┼či atacul manipulant la copilul unui ziarist independent, ambele comise de jurnali┼čti ai Antenei 3, portavocea clanului Voiculescu, amenzi jalnice pentru o televiziune, de 30.000 de lei. O sum─â pe care ├«mpricina┼úii ┼či-o scot ├«n c├«teva clipe de spot publicitar.

Pute┼úi s─â ne face┼úi o compara┼úie cu derapajele existente ├«n presa din Germania? Cum s├«nt ÔÇ×amendateÔÇť derapajele ├«n Germania? Ce reac┼úie are publicul?

Exist─â varii tipuri de derapaje ┼či ├«n Germania. Problematice, din unghiul meu, pentru democra┼úie, s├«nt mai ales cele care trunchiaz─â ori falsific─â ┼či edulcoreaz─â adev─ârul, de pe pozi┼úii ÔÇ×politic corecteÔÇť, de toleran┼ú─â fa┼ú─â de intoleran┼ú─â. Nu mai pu┼úin rele s├«nt ┼či cele ce ┼úin de discriminarea unor grupuri, nu neap─ârat doar minoritare. Nu poate face bine credibilit─â┼úii democra┼úiei, puterilor statului de drept ┼či echilibrului dintre aceste puteri, ├«ntre care ┼či a patra, deci presa, dac─â se minte, fie ┼či ├«n scopuri declarat nobile sau, aparent, umanitare. Ori dac─â se promoveaz─â prejudec─â┼úi extremiste, dac─â se culpabilizeaz─â predilect diver┼či ┼úapi isp─â┼čitori, de la evrei, str─âini, arabi ┼či musulmani, ├«n presa xenofob─â ori rasist─â, la israelieni ┼či americani, ├«n mass-media apropiat─â de st├«nga radical─â. Exist─â ├«ns─â ├«n Germania un Consiliu al Presei, care depisteaz─â ┼či amendeaz─â derapajele, ├«ncerc├«nd ├«n mod special s─â descopere neadev─ârurile ┼či manipul─ârile. Acest Consiliu, bucur├«ndu-se de mult─â autoritate, p├«n─â de cur├«nd, s-a ├«ntrunit ca reac┼úie la caren┼úele strig─âtoare la cer ale presei germane, care, din ra┼úiuni de corectitudine politic─â, a imitat Poli┼úia din K├Âln, trec├«nd sub t─âcere, zile ├«n ┼čir, excesele ┼či abuzurile sexuale comise, de Revelion, de refugia┼úi ┼či migran┼úi, originea ┼či fundalul lor cultural, arab, maghrebin ┼či musulman. Consiliul a discutat dac─â e cazul s─â-┼či relaxeze recomand─ârile cer├«nd jurnali┼čtilor s─â evite orice men┼úiuni discriminatorii privind originea etnic─â sau religioas─â a unor delincven┼úi. P├«n─â la urm─â a optat s─â nu le relaxeze. Ceea ce e problematic, fiindc─â, uneori, ziari┼čtii se tem s─â fie taxa┼úi ca extremi┼čti dac─â rostesc adev─ârul, ├«n contextul ├«n care men┼úiunea respectiv─â este necesar─â pentru ├«n┼úelegerea substan┼úei unor f─âr─âdelegi.

├Än Rom├ónia, sondajele asupra presei mainstream indic─â o sc─âdere a ├«ncrederii publicului ├«n libertatea presei. Acest lucru nu pare s─â mai surprind─â pe nimeni. ├Äns─â c├«nd acela┼či lucru se ├«nt├«mpl─â ├«n Germania (Der Spiegel public├«nd, de cur├«nd, o analiz─â a unui sondaj conform c─âruia 40% din responden┼úi declar─â c─â presa nu mai e demn─â de ├«ncredere), lucrurile par s─â devin─â destul de grave. Ce provoac─â aceast─â sc─âdere a ├«ncrederii?

Ne├«ncrederea ├«n pres─â, ca institu┼úie-cheie a democra┼úiei, alimenteaz─â mefien┼úa fa┼ú─â de democra┼úii, a c─âror criz─â e, ├«nainte de orice, una a credibilit─â┼úii. Iat─â de ce, din unghiul tuturor tiraniilor, trebuie discreditate site-urile, ziarele, televiziunile ┼či revistele atente s─â nu deraieze ├«n extremism. Nu e deloc de mirare c─â mefien┼úa e ├«ntre┼úinut─â savant de conspira┼úionismele promovate de mass-media cu agend─â antidemocratic─â ┼či antioccidental─â. De pild─â, de publica┼úiile apropiate de putinism ┼či de ideologii euroasiatici de la Moscova. De pild─â, de cele ale securi┼čtilor ┼či legionarilor. Or, medii similare, cu tot cu postacii lor pl─âti┼úi de Kremlin sau de oligarhii din afara Rusiei, s├«nt extrem de active ┼či ├«n Occident. Ele alimenteaz─â o ne├«ncredere pe cale de generalizare ├«n presa german─â. Avem deÔÇĹa face aici cu forme de lupt─â indirect─â ├«mpotriva societ─â┼úilor deschise ┼či statelor de drept, care trebuie asfixiate prin minciuni, propagand─â ┼či ur─â. Presa mainstream ├«ncearc─â, de regul─â, s─â le dilueze veninul. ┼óinta b─ât─âliei ├«mpotriva celei din urm─â e deci, p├«n─â la urm─â, divizarea ┼či sl─âbirea so┬şcie┬şt─â┼úilor deschise ┼či alian┼úelor occidentale, astfel ├«nc├«t, ├«nveninat─â propagandistic, Europa s─â se disocieze de americani ┼či s─â cear─â ajutorul Rusiei lui Putin ├«n lupta contra terorismului, a decre┼čtin─ârii, a Germaniei lui Merkel, a corectitudinii politice. Cea din urm─â confer─â, din p─âcate, credibilitate unora din aceste atacuri imunde.

Ce părere aveţi despre social media? Este o supapă sau o pervertire a transmiterii informaţiilor?

Cred c─â ar fi ├«n egal─â m─âsur─â gre┼čit sÔÇĹo demoniz─âm ori s-o idealiz─âm. ┼×i ea ne oglinde┼čte felul de a fi. S├«ntem mai educa┼úi? Sau dimpotriv─â? S├«ntem capabili s─â ne dep─â┼čim impulsul de a da vina oric─âror rele exclusiv pe al┼úii, proiect├«nd spre exterior neajunsurile noastre l─âuntrice? Re┼úelele de socializare mi se par, pe de o parte, o man─â cereasc─â, ├«ntruc├«t r─âsp├«ndesc rapid informa┼úii vitale ap─âr─ârii sau cuceririi libert─â┼úii. Pe de alta, pot fi un vehicul al urii ┼či al v─ârs─ârilor de s├«nge. Fiindc─â r─âul, dup─â cum ne l─âmuresc Scrierile Sfinte, dac─â mi-e permis s─â le parafrazez, decurge adesea din (ori se ├«nvecineaz─â cu) ├«n┼čel─âciunile buzelor noastre, cu minciuna ┼či cu ura belicoas─â, fanatic─â ┼či liberticid─â. ├Än timp ce finalitatea binelui e pacea.

a consemnat Stela GIURGEANU

Acest text a fost realizat ├«ntr-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Pres─â ┼či Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru con┼úinutul acestui text apar┼úine exclusiv revistei Dilema veche ┼či nu se poate ├«n nici un fel considera c─â el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
C├«t de repede se petrecea totul, f─âr─â s─â analizezi, f─âr─â s─â-╚Ťi pui ├«ntreb─âri, f─âr─â s─â te g├«nde╚Öti la un viitor, erau ca ni╚Öte fire care se ├«n╚Öir─â, apoi se de╚Öir─â, ca o lum├«nare care se aprinde undeva ├«n noapte, arde ├«nt├«i viu, apoi mocnit ╚Öi se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ┼čtin┼úific─â, devotament fa┼ú─â de documentarea monumentelor ┼či a vie┼úii religioase care le-a modelat ┼či care s-a modelat, de-a lungul timpului, ├«n jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul ╚Öi Cartea c─âr╚Ťilor
Nu ╚Ötiu s─â se fi publicat la noi, p├«n─â acum, o asemenea panoram─â a edi╚Ťiilor tip─ârite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian ╚Öi ├«n mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
├Än mul╚Ťime
Oamenii prezen╚Ťi erau anima╚Ťi de entuziasm, dar de unul mai bl├«nd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un b─ârbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plomb─â ╚Öi a ajuns la urgen╚Ť─â direct ├«n opera╚Ťie, pentru c─â a ├«nghi╚Ťit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie lev─ân╚Ťic─â iasomie trandafir jpeg
Oh salvie lev─ân╚Ťic─â iasomie trandafir
La ├«nceput, l-am ├«nt├«lnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, ├«n Amfiteatrul ÔÇ×B─âlcescuÔÇť.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, ÔÇ×miciÔÇŁ bucurii
Bucuria trece dincolo de tine ╚Öi o-mp─ârt─â╚Öe╚Öti, involuntar ├«n general, ╚Öi celorlal╚Ťi.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile┬áau fost proiectate ÔÇô cum altfel? ÔÇô pentru posteritate, dar ca o voce┬áde dincolo de morm├«nt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mul╚Ťi americani au murit ├«neca╚Ťi cu l─âptuci dec├«t mu╚Öca╚Ťi de ╚Öerpi ╚Öi de crocodili, combinat.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Speran╚Ťa moare ultima?
Mereu m-am ├«ntrebat dac─â speran╚Ťa care poate aduce cu sine un soi de idealism ├«n a privi lucrurile din jurul t─âu folose╚Öte ├«ntr-adev─âr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga na╚Ťiuni ├«ntregi nu s├«nt o inven╚Ťie modern─â ÔÇô dup─â cum afirm─â psihiatrul Boris Cyrulnik, ├«n cea mai recent─â carte a sa, ap─ârut─â luna trecut─â la editura Odile Jacob.
Andr├ę Scrima: Ziua una ┼či a opta jpeg
Andr├ę Scrima: Ziua una ┼či a opta
Lumina Pa┼čtilor: pe cea vizibil─â ├«n biserici ┼či pe str─âzi, ucrainenii nu ┼či-au putut-o ├«ng─âdui; pe cea spiritual─â, religia patriarhului Kiril o insult─â, o sufoc─â.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esen╚Ťial al asprelor sale vremuri ╚Öi, prin revolta contra absurdului, aproape un m─ârturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarb─â verde ╚Öi obligativit─â╚Ťi
Avem tendin╚Ťa s─â ne complic─âm pu╚Ťinele zile libere. S─â le ├«ncadr─âm ├«n sisteme, s─â le trat─âm ca pe unele de lucru ├«n alt domeniu: cel al┬áleisure-ului, al┬áentertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastr─â de la o demonstra╚Ťie?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
├Än locul garajului a ap─ârut un parc, la fel de lipsit de imagina╚Ťie din punct de vedere urban ca ╚Öi lamele de blocuri din spatele unit─â╚Ťii militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza sp─âl─âtoriei de steaguri.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Ce caută americanul în Europa?
├Ämi dau seama c─â avem de toate aici, pe b─âtr├«nul nostru continent, micul nostru paradis terestru, c─â este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile ╚Öi c─â mi-ar trebui vreo cinci vie╚Ťi ca s─â v─âd ╚Öi s─â tr─âiesc tot.
E cool să postești jpeg
Discursul populist (sau cine mănîncă poporul?)
Prin compătimire, le este indus oamenilor un sentiment de victimizare care, mai apoi, este zgîndărit, pînă la transmutarea acestuia în furie.
Despre via╚Ťa filosofului  Un scenariu inactual jpeg
Despre via╚Ťa filosofului. Un scenariu inactual
├Än cazul filosofilor, aten╚Ťia cu care le este citit─â ╚Öi judecat─â biografia este mai mare dec├«t ├«n cazul scriitorilor sau pictorilor.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Roua învierii
Din prospe╚Ťimea natural─â a dimine╚Ťii, roua trece ├«n registrul auroral al vie╚Ťii spirituale, care are nevoie de speran╚Ťa eficace a ├«nceputurilor ╚Öi a re├«nnoirii.
Zizi și neantul jpeg
Educa╚Ťie religioas─â
├Än copil─ârie nu ╚Ötiam ce se serbeaz─â de Pa╚Öti. ╚śtiam c─â se vopsesc ou─â ro╚Öii ╚Öi chiar, mai t├«rziu, c─â vine Iepura╚Öul.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Au apărut: artist multimedia, barista și expert în prăjirea cafelei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.