Zece ani pe Internet: cu Algoritma

Publicat în Dilema Veche nr. 145 din 3 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Protoistoria

Primul ziar care le-a oferit cititorilor şi o versiune electronică a conţinutului său a fost San José Mercury News, în 1992. Pe 9 septembrie 1996, titlul unui articol din Le Monde anunţa (cu un aer festiv?) că numărul de ziare şi reviste prezente pe Internet în toată lumea ajunsese la 1500. Printre ele (chiar dacă Le Monde n-o afirma explicit) se afla şi Dilema, care apărea pe Internet din 1995. „Apărea“ e un fel de a spune. Ne „ţinea“, alături de alte publicaţii din România, un server din SUA, unde trimiteam săptămînal un fel de sumar mai detaliat şi cîteva articole integral, care erau afişate pe www.netside.net/lobby_romania/dilema.html (nu daţi click, că nu mai există!).

Website? Tineretul din ziua de azi, dedat la interactivitate şi la multimedia (dar nu mai ştie de gopher...), să facă bine să nu pronunţe acest cuvînt: pe ecran apărea o listă de titluri scrise cu albastru pe fond alb, „utilizatorul“ făcea click pe unul dintre ele şi îl putea citi. De fapt, îl printa şi îl citea pe hîrtie - căci era greu de parcurs direct pe ecran. Aşa am convieţuit cu Internetul aproape un an. În instituţia care ne edita atunci - Fundaţia Culturală Română - exista un singur computer legat la Internet, pe care ne duceam să vedem „minunea“: aveam senzaţia că am dat buzna în globalizare.

Măsurători ale traficului? Da’€™ de unde... Statistici, vizitatori unici, afişări? Aş!... Presupuneam că ne citesc românii din străinătate (căci în ţară accesul la Internet era încă foarte redus), de la care, de altfel, primeam şi e-mailuri. Dar trăiam cu senzaţia că e foarte important să te poată citi oricine, de oriunde. „Pe Internet, important e să exişti“ - parcă aşa se spunea, nu? Existăm, existăm. Sîntem o sub-pagină din protoistoria „publicaţiilor electronice“ româneşti.

Algoritma

Acum tineretul din ziua de azi este rugat să pronunţe cu încredere cuvîntul website: am avut aşa ceva începînd din 1996. Numai şi numai al nostru. La început apăreau tot cîteva articole (10-12), mai tîrziu am pus pe Internet tot conţinutul. Site-ul a fost un cadou din partea firmei Algoritma, care ne-a şi găzduit în tot acest răstimp şi o face în continuare. Cînd l-am văzut, ni s-a părut foarte potrivit: cu pagină de deschidere, cu nişte butoane verzi animate, cu meniul pe partea stîngă, în fine, cu tot ce-i trebuia. Un site simplu şi eficient. În plus, avea posibilitatea căutării după numele autorului, după titlul articolului sau după număr. Şi - mai ales, pentru nişte obsedaţi textual şi ortografic ca noi, cei din redacţie, în majoritate filologi - avea diacritice. Ne-am simţit intraţi în rîndul lumii, mai ales că între timp numărul publicaţiilor româneşti prezente pe web sporise. De la numărul 193 din 20-26 septembrie 1996 şi pînă la numărul 559 din 20 decembrie 2003 (ultimul apărut sub denumirea Dilema), ne găsiţi acolo, cu toate dilemele noastre. Cînd ne-am schimbat editorul, Algoritma a fost alături de noi, aşa încît tot acolo se află Dilema veche, de la numărul 1 (16 ianuarie 2004) la numărul 131 (28 iulie 2006). Dilematicii cu ceva vechime ştiu de ani buni ce înseamnă www.algoritma.ro/dilema. Din august 2006, avem un nou site, „pe numele nostru“: www.dilema.ro sau www.dilemaveche.ro. L-au conceput şi realizat prietenii noştri de la DC Communications, cărora le mulţumim. Restul - găzduirea, problemele tehnice şi toate celelalte - „ţin“ tot de vechii noştri prieteni de la Algoritma. Arhiva Dilema veche este în curs de transferare pe site-ul nou. Dar site-ul vechi, cu arhiva Dilema, există în continuare şi vrem să-l păstrăm. Nu doar din simplă nostalgie, nu doar ca resursă documentară pentru noi şi cititorii noştri, dar şi pentru că este expresia unui parteneriat de zece ani între echipa noastră şi Algoritma. Un parteneriat care va continua şi care se datorează, în primul rînd, oamenilor care au lucrat pentru noi cu generozitate şi competenţă: dna Mihaela Rohan (care ne-a introdus textele, ani la rînd, în „lumea virtuală“), dl Sergiu Bejan (a cărui eficienţă tehnică este egalată doar de enorma sa amabilitate) şi dl Vlad Ţepelea, directorul firmei Algoritma, devenită între timp InOne Romania, omul care „a pus la cale“ şi a menţinut această lungă colaborare, cu un aer firesc şi cu o rafinată discreţie. Le mulţumim. P.S.: Şi în curînd vom avea şi forum...

Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.