Viața la țară

Publicat în Dilema Veche nr. 755 din 9-15 august 2018
Oameni pe stradă jpeg

Să știți că degeaba am rîs de fetele alea care se emoționează în fața tarabelor cu ardei grași prin piețe. Eu m-am dus direct la sursă, undeva la țară, și mi s-a umplut inima de bucurie în fața șirurilor de roșii și a vinetelor grase care atîrnau greu, pînă în pămînt. Asta la început. Pînă am pus mîna să fac treabă. Dragi hipsteri și locuitori ai betoanelor, acesta e un autodenunț.

Am fost un proto-hipster. Adică genul de orășean care suferea pentru că nu avea un „la țară“ așa cum aveau mai toți copiii de la bloc, acolo la mine, în Berceni, cartier ne-mitic, amestecat proletar, care n-a dat nici un curent hip-hop și nici o gașcă mai acătării pentru că după blocuri nu erau ei care te fac pe tine, ci tot soiul de moși și babe uitați pe bănci și rufe indecente întinse la uscat.

Așa. De atunci, probabil, am rămas cu o visare și o tînjeală după curți, grădini, roade și găini. Peste stratul ăsta fertil s-a așezat, desigur, și nevoia acută de a fugi puțin dintre betoanele arse ale Bucureștiului, de problemele de la muncă și de uruitul continuu al instalațiilor industriale de aer condiționat ale clădirii de alături.

Am fugit deunăzi, o zi, la „țara“ unor prieteni. Un sat ca toate satele de cîmpie din sud, case cu acoperișuri țuguiate de țiglă și curți pline de flori. Drumuri mai mult sau mai puțin desfundate, populație muncitoare și populație bețivă cronic, băieței și fete fără perspective, crîșma cu manele sîmbătă seara și căței de curte mici, cu o mutație genetică anume care nu-i lasă să crească mai mult ca un șoricar. (Ochii lor cafenii pot înmuia o inimă de piatră.)

O oră și un pic de cules roșii și alte roade în plin soare m-a așezat definitiv la locul meu și mi-a fărîmat în cioburi mici visul comun de a mă retrage la țară, unde să cresc cîteva găini și legume bio.

Legumele nestropite se mănează repede. Straturile de roșii sînt destul de apropiate între ele, iar cînd te bagi la cules trebuie să fii cu băgare de seamă să nu te împiedici de diverși araci, de plasele întinse împotriva graurilor și să nu-ți intre în ochi frunze tăioase de porumbi plantați ici și colo. Roșiile se culeg cu băgare de seamă. Nu tragi ca bezmeticul de ele pentru că rupi, odată cu roșia coaptă, ditamai ramura pe care atîrnă altele verzi și se alege praful de ele. Pămîntul uscat dintre brazde se lipește imediat de picioarele transpirate, intră sub unghii și trage cu sete toată umezeala din piele. De aici călcîiele crăpate și mîinile ca glaspapirul ale celor care asta fac toată ziua. Stai cocoșat la cules și tragi după tine o găleată sau o lădiță care devine din ce în ce mai grea pe măsură ce se umple și pe măsură ce soarele de sus arde din ce în ce mai tare. Plantele nu sînt prietenoase, te poți trezi cu urticarie din cauza vreunei buruieni sau poate că ai alergie la frunzele imense, păroase ale dovlecilor plăcintari. Vînăta, dacă e aproximativ vînătă, nu înseamnă că e coaptă. Mai bine întrebi înainte de a nenoroci recolta omului.

Grădina mișună de diverse insecte. La prima plasă de păianjen luată în plină față, poate că ai dat ca apucatul din mîini, plasa e lipicioasă, pe gît simți cum se tîrăște o vietate, pari un om complet nebun printre ardeii ăia grași, îți dai palme peste față și te freci la ochi, ți s-a încurcat în gene năclăiala mătăsoasă. La a doua, a treia, a patra, ești OK, te-ai obișnuit.

Nu recunoști pătrunjelul în mediul lui natural și-l calci cu nonșalanță. L-ai văzut doar în snopuri la magazin. La țară sînt trei catralioane patru sute de mii de muște. Intră în ochi, în gură, în pahare, în mîncare, în casă, roiesc în WC-ul din curte. Orice gest pe care îl faci acasă la tine inconștient – dai drumul la apă, aprinzi aragazul – are aici o muncă triplă în spate. Viața la țară e o continuă bătălie cu natura care încearcă să-ți intre în casă.

Viața la țară mai are nopțile cu un cer imens, catifelat, pe care ai văzut Carul Mare aproape răsturnat pe tine, are milioane de greieri, țipete ascuțite de lilieci ascunși în pod și cățeii mici care dorm pe picioarele tale uscate. Mai are păianjeni cît pumnul în plase prinse prin toate colțurile. Dacă intrați pe vreo ușă, intrați pe mijloc. E alegerea dumneavoastră. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
Amenzi uriașe pentru rezerviștii care nu se prezintă la ordin, în unitățile militare: „Prea mari pentru români!”
Rezerviștii care nu se prezintă în unitățile militare, conform ordinului de chemare transmis de Ministerul Apărării Naționale, riscă amenzi de aproape 4.000 de lei. Un amplu exercițiu de mobilizare al militarilor rezerviști se desfășoară săptămâna aceasta în județele Brăila și Galați.
image
Cine este criminalul evadat în București, de sub nasul polițiștilor. Filmul omorului comis de Meszaros Zsombor în 2017
Meszaros Zsombor este bărbatul de 34 de ani, din Satu Mare, care a reușit să fugă dintr-o dubă aflată în fața unei clinici medicale din sectorul 2 al Capitalei. Sătmăreanul evadat era condamnat la 18 ani de închisoare pentru omor după ce, în 2017, și-a ucis iubita, care era cetățean german.
image
Simona Halep s-a trezit cu echipa anti-doping la ușă. Mesajul jucătoarei pentru ANAD
Fostul număr 1 mondial a explicat cum decurg controalele după scandalul în care a fost implicată

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.