Viaţa la ţară

Publicat în Dilema Veche nr. 690 din 11-17 mai 2017
Invizibilii jpeg

Să zicem că aveți o zi proastă. Plină de ședințe în care se pierde vremea, iar cățelandrii vor să arate că latră gros în fața dulăilor, în care se discută nimic și după care nu se aplică nimic din nimicul discutat. Vă trece viața pe lîngă urechi. Pe geamul înalt, care nu se deschide niciodată, că așa a fost construit, intră un soare frumos de mai. Te uiți la lumea reală de afară ca la televizor. Zaci în acvariul ăsta, ia uite la tine cum plutești printre imprimante și ficuși bolînzi, printre telefoane de conferință, printre foi cu Excel-uri, note, calcule și inimioare desenate cu pixul de cîte un coleg plictisit. Plutești ca un pește exotic smuls din marea lui caldă și adus aici, la borcan. Ești hrănit cu viermișori uscați, aer adevărat nu intră în acvariul ăsta al tău, doar bule de aer condiționat care-ți unduiesc imperceptibil apa în care înoți, aerul în care plutești. Ia uite la tine cum plutești și tu printre gupi și zebre și carași burtoși. Ești un neon mic, aproape nebăgat în seamă, unul din zecile care dau corp peștelui celui mare.

Dacă cineva ar sta pe trotuarul de vizavi și s-ar uita la clădirea ta, ar vedea cum în toate acvariile astea, așezate unele peste altele, plutesc mai repede sau mai lin sute de pești. E un tablou frumos, cu domni care înoată în costumele lor obligatorii, cu cravatele unduind aproape grațios în apa asta cristalină, doamnelor și domnișoarelor li se umflă fustele diafane și par niște meduze extraordinare, cu cilii subțiri ai picioarelor terminați în excrescențele pantofilor cu toc, uite și doamnele care fac curat cu mopurile ca niște anemone de mare.

Tu, pește-neon mic, stai în ședința aia și te gîndești că nu mai vrei, că îți dai demisia într-un mod spectaculos și memorabil, că zici la final vreo două celor pe care nu îi placi, dar cărora trebuie să le zîmbești, și trîntești spectaculos ușa acvariului după tine. Now what?

Ai citit într-o grămadă de locuri cum temerari cu finanțe neclare și-au luat lumea în cap și au plecat în nesfîrșite călătorii în Nepal și Birmania, ai auzit de lume care are revelații pe plajele roșiatice din Goa, care meditează în Indonezia, dar decizi că e un pic cam prea exotic pentru tine și pentru creditul tău, și te gîndești cum ar fi totuși să te muți undeva la țară, așa, mai aproape de oraș, cu niște pămînt de jur împrejurul casei, unde să pui și tu ceva roșii, ardei și pătrunjel, ca tot omul. Te gîndești apoi un pic mai mult ce înseamnă munca asta în grădină, la pămînt. Abia deosebești leușteanul de pătrunjel, iar păstîrnacul e pentru tine un concept abstract. Cînd ai auzit prima oară de cuvîntul „a copili“ în legătură cu roșiile, mintea ta a plecat imediat într-o călătorie metaforică și ți s au umezit ochii de frumusețea lingvistică care zace pe pămînt. Altfel, habar n-ai nici măcar cum și cînd se udă. În puținele dăți în care ai ajuns la țară, pe la prieteni, era să-ți cosești picioarele și, cu toată sala și ganterele tale, n-ai reușit să despici cu toporul o surcică. Sigur că e o chestie de îndemînare și nu neapărat de forță, de aia îți și imaginezi că există oameni cu un braț mai gros decît celălalt din cauza vreunei munci fizice repetitive, cam ca în Timpuri noi al lui Chaplin, așa.

Pămîntul nu vei fi în stare să-l lucrezi, o casă cumsecade nu vei fi în stare să încropești din cele pe care le-ai văzut la vînzare și pe care ți le poți permite, iar despre lumea din sat ai o viziune pe care ți-a format-o, fondant, în copilărie, Ionel Teodoreanu. Nu știi că în lumea din sat se fac drifturi cu mașina noaptea, în mijlocul străzii, și se calcă babe neatente după care nu jelește nimeni. Că se aruncă cîini și pisici mici, de vii, în WC-ul din curte. Că, în fond, e o amestecătură de lume ca aici, în oraș, și că, în plus, dacă ai pămînt și vrei ceva de la el, atunci muncești de-ți sare inima din piept. De dimineața pînă seara. Că atunci cînd ți-ai desfundat coșul de fum, se strică hidroforul, că atunci cînd ți-ai izolat pereții, se găurește acoperișul.

Îți cade falca din mînă brusc. Ești în acvariu, la ședință. Las-o așa. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Caz șocant în Capitală: femeie închisă în portbagajul unei mașini incendiate. Cum a fost salvată de polițiști și de operatorii 112 VIDEO
Un caz șocant de sechestrare a fost înregistrat luni dimineață în Capitală. O femeie a fost salvată de polițiști din portbagajul unei mașini incendiate.
image
Experiența nefericită trăită de o turistă într-un hotel de 4 stele din Sinaia. „Și un WC public arăta mai bine decât camera”
O româncă s-a plâns de condițiile oferite de un hotel de 4 stele din Sinaia. Femeia susține că a stat într-o cameră care merita cel mult două stele și a postat pe internet fotografii care vin în sprijinul afirmațiilor sale
image
Există legătură între cutremurul din Turcia și cele cinci seisme din România? Ce spun experții
După cutremurul devastator din Turcia, în această dimineață, au avut loc mai multe cutremure și în România. Seismologul Gheorghe Mărmureanu e explicat dacă acestea au legătură.

HIstoria.ro

image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.
image
Apropierea Ungariei revizioniste de Germania nazistă
Propaganda revizionistă maghiară, extrem de activă și de agresivă, a prins în străinătate și pe fondul lipsei de reacție a României.