Unde ne e mîndria?

Publicat în Dilema Veche nr. 513 din 12-18 decembrie 2013
Dialoguri întrerupte jpeg

Nu ştiu cum ar trebui să arate o sărbătoare naţională organizată inteligent şi firesc. Ceea ce se întîmplă acum, cu defilări virile ale armatei, cu discursuri de istorici solemni şi etnografi veseli, cu mititei, folclor euforic şi manele, totul trecut pe sub Arcul de Triumf şi prin studiourile de Televiziune, mi se pare că oferă o imagine destul de exactă a României de azi. Aşa că nu văd de ce am bombăni prea mult.

Unde mi se pare că lucrurile o iau razna sînt mesajele care ne ordonă insistent să fim mîndri că sîntem români. Şi pentru asta se pune la bătaie un glorios inventar de personalităţi excepţionale, mituri înălţătoare, fapte copleşitoare, imnuri duioase: Mihai Viteazul, Nadia Comăneci, Burebista, Gheorghe Hagi, Ion Dolănescu, Horea, Cloşca şi Crişan, studenţi români la Oxford sau la Harvard, IT-işti de-ai noştri angajaţi la NASA, cosmeticiene românce plecate la Los Angeles, sau Ecaterina Teodoroiu – toţi sînt „angajaţi“ ca să ne umfle piepturile de mîndrie pentru ţara care i-a şi ne-a născut.  

M-am bucurat pentru succesele Nadiei Comăneci la olimpiadele sportive. Dar ele nu m-au făcut să mă simt mîndră că-i sînt conaţională. Într-o ţară condusă, pe-atunci, de un partid care-şi teroriza cetăţenii, care îi supunea pe sportivi unor regimuri draconice, de hrană „raţionalizată“ şi de eforturi supraomeneşti, şi care îi obliga să-şi transforme medaliile obţinute în propagandă sulfuroasă, isprăvile Nadiei păreau mai curînd minuni, subversiuni reuşite în pofida ţării pe care o reprezenta.  

Mă bucură chipurile împlinite ale zecilor de studenţi români care se află la universităţi prestigioase din Occident. Dar ei nu mă fac să mă simt mîndră că sînt româncă. Într-o ţară în care învăţămîntul pare osîndit la blocaj şi nefuncţionalitate, biografiile înfloritoare ale tinerilor care reuşesc în afară par a avea drept premisă esenţială evadarea din mediocritatea care domneşte în patria natală.

Am văzut emoţionată atelierul lui Brâncuşi din Paris. Dar mi s-a părut necinstit să le spun străinilor aflaţi în vizită acolo că Brâncuşi s-a născut în ţara de unde vin şi eu. Fiindcă e o ţară care nu l-a iubit pe sculptor şi nu i-a preţuit operele. Ba dimpotrivă, le-a stigmatizat, le-a refuzat, umbrindu-le faima prin indiferenţă. Ţara nu s-a mîndrit cu Brâncuşi. S-a hotărît doar, abia acum, să-i recupereze oasele pentru a le îngropa în pămînt românesc, dar anonim.  

Am să mă simt mîndră că sînt româncă în momentul în care România va putea să spună cu mîna pe inimă că a contribuit cu adevărat la succesele internaţionale, dar şi naţionale, ale cetăţenilor ei. Cînd şcoala românească va pregăti cum se cuvine tineri numai buni de livrat pe piaţa muncii. Cînd ministerele vor avea insomnii la gîndul că patrimoniul cultural al ţării se degradează văzînd cu ochii, că spitalele din România sînt un soi de ruletă rusească, că profesorii sînt prost plătiţi, iar zeci de mii de elevi fac naveta acasă – la şcoală, prin noroaie, zăpezi sau caniculă.

Aş mai putea să mă simt mîndră într-o ţară în care elitele sînt preţuite, în care limba este scrisă şi rostită corect, în care iniţiativele productive sînt susţinute de guvernanţi, în care instituţiile de stat se simt cu adevărat responsabile de cetăţenii în slujba cărora sînt. 

Pînă atunci, mă bucur doar de isprăvile excepţionale ale românilor de aici sau de aiurea. Sînt mîndră, pînă una-alta, de ei, cei care au reuşit să depăşească plafonul inhibitoriu al ţării. De ei, nu de ţara care îi sărbătoreşte, fără să le fi oferit mai nimic.  

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Taylor Rene Parker jpg
O femeie și-a omorât prietena pentru a-i fura fătul nenăscut. Planul șocant al criminalei
O femeie din Texas a fost condamnată luni pentru omor calificat, după ce și-a ucis prietena însărcinată pentru a-i lua copilul nenăscut.
hellvig FOTO SRI
Hellvig: Prea mulți politicieni se așteaptă să primească sugestii de la servicii
Directorul Serviciului Român de Informații a precizat, în timpul unei alocuțiuni susținute la Universitatea Babes Bolyai, că politicienii s-au obișnuit să primească „indicații” din partea serviciilor.
catalin ilie foto arhiva personala 2 jpg
De ce iau șpagă oamenii cu bani, din poziții privilegiate. Explicațiile unui psihoterapeut și „Complexul lui Dumnezeu”
Nenumăratele cazuri de corupție înregistrate în ultimii ani, unele de mare răsunet, ne fac să ne putem întrebarea firească ce-i determină pe oamenii aflați în poziții privilegiate și fără probleme financiare să ia șpagă.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.