Un coș de gunoi

Publicat în Dilema Veche nr. 366 din 17 - 23 februarie 2011
Democraţia cititului jpeg

Îmi cer scuze dintru început potenţialilor mei cititori pentru greţoşenia faptelor care urmează a fi povestite. Oricît m-am străduit a le ocoli, ele au venit înspre mine, oricît mi-aş fi propus a le potrivi într-un eseu delicat despre urîţenie, un naturalism „zolesc“ (zolian?, à la Zola?) de pe vremea romanticului liceu cînd citeam Nana, mi-a venit mai la îndemînă. Nu întoarceţi capetele; de le veţi întoarce totuşi, o şi mai mare urîţenie vă va întîmpina privirea. 

***  

Şi-a suflat nasul cu degetele în plină stradă. Vîscozitatea verzuie, străbătută de vinişoare sîngerii, mi-a aterizat fix lîngă bombeu. Aşteptam amîndoi la un semafor, la trecerea de pietoni. Gestul individului a fost atît de firesc, venit cumva din scurta aşteptare, din lina mişcare cu care şi-a scos mîinile din buzunare, un gest fluid, ca un mecanism bine uns, inconştient; ca al unei găini care piguleşte boabe şi se găinăţează în acelaşi timp. Într-o stare de depresie avansată mi-aş fi imaginat chiar că gestul mi-a fost adresat; nu mi-ar mai fi rămas decît să mă duc acasă şi să fac gestul camusian de a mă sinucide. Aşa, cu o plată scîrbă cotidiană, am întors capul şi am traversat strada. Eliberarea asta de fluide interne se petrece cu seninătate, în plină stradă. Laolaltă cu scuipăturile ţistuite printre dinţi sau cu alea răcnite din adîncuri. 

Nimic mai urît şi mai dezolant ca Bucureştiul ăsta cînd se topesc zăpezile. Acum poţi citi mai degrabă în zăpada mustindă toate dîrele puturoase ale oraşului. Ce a fost îngropat începe să iasă la suprafaţă, ce a fost aruncat după aia începe să zemuiască în căldura primăvăratică.  O scurtă plimbare pe străduţele lăturalnice ale oraşului devine un adevărat meşteşug al evitării: caca de cîine, pet-uri aplatizate, gropi în trotuare, insule înşelătoare de gheaţă murdară. Din loc în loc, saci negri de gunoi, lăsaţi în faţa caselor, revarsă din burţile unsuroase sfîşiate de cîini toate intimităţile unei gospodării. În aşteptarea unui taxi, am putut să studiez pe îndelete conţinutul a doi saci alăturaţi care aparţineau, evident, unor familii diferite. Una mai înstărită, alta nu. Din sacul înstăriţilor ieşeau cutii de suc, pagodele cartonate ale cutiilor cu mîncare chinezească la comandă, nişte alcooale mai fine. Din sacul nevoiaş fuseseră smulse nervos cojile de ceapă şi cartofi; nerăbdarea canină dorise să ajungă degrabă la măruntaiele unei mîncărici cu sos care mînjise un pet vechi de Cola cu eticheta semi-intactă care promova Campionatul Mondial de Fotbal din 2008.  

Mulţi ajung să-şi pună sacii de gunoi direct în stradă, după ce li s-au furat tomberoanele din curte, în vreo trei-patru rînduri. Alţii şi-au ancorat recipientele în care îşi aruncă gunoiul cu lanţuri groase. Maşina de gunoi va fi pîndită, tomberoanele – descătuşate, dezgolite şi apoi încătuşate la loc. Un adevărat ritual.  

Gunoiul putrid nu lipseşte nici din micile grădiniţe aflate în faţa blocurilor. Numeroşi par a fi gospodarii care găsesc că drumul pînă la tomberon e prea lung şi aleg o scurtătură: gunoiul aruncat direct de pe fereastră. Atîta vreme cît nu-i curtea proprie, ducă-se! Aşa sfîrşi-vor plopii din grădină, ornaţi bizar cu siluete sleite de pungi de plastic băloase. Iar unii dintre vecini se vor trezi cu nişte tocăniţă pe capotele maşinilor. Intimităţile vecinilor de sus pot fi găsite şi pe pervazurile de la fereastră. Ştiu persoane exasperate de colecţia zilnică strînsă acolo: ghemotoace de păr brun, bălai, roşcat, de parcă o armată de Lorelei-e s-ar pieptăna zilnic, privind de la geam; firimituri, mucuri şi scrum de ţigară, unghii proaspăt tăiate. 

O imensă lipsă de pudoare ţine oraşul ăsta cu fustele ridicate. Căci (măcar) o oarecare reţinere i-ar face pe mulţi să-şi împacheteze mai bine dejecţiile. Ţin minte o reclamă care umaniza o lampă veche aruncată în stradă, în ploaie. N-am găsit nici o poezie însă într-o saltea reală, extrem de folosită, pusă în stradă, lîngă un copac.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

958 8 Lorin Niculae jpg
Zece școli de arhitectură pentru satele românești
Este deci momentul să înțelegem și, eventual, chiar să redescoperim și noi valoarea satului pentru arhitectura românească și să acționăm în consecință.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și feminități
Sigur, era și un mod de confirmare a feminității. Feminitate nu tocmai celebrată în perioada de atunci. Sloganul „femeia la cratiță”, care ne scoate din sărite în ziua de azi, era, pe atunci, în general, realitate. Excepțiile erau puține și rămîneau strict excepții.
p 20 WC jpg
Merită Joe Biden împărtăşania?
Dezbaterea în cauză a putut stîrni, iată, o reflecţie creştină cu multe dimensiuni: raport între credinţă şi laicitate, conştiinţă şi libertate a persoanei credincioase, stil de comunicare a tematicii creştine între dictat normativ şi călăuzire a credinciosului în drumul lui spiritual şi etic.
Nicolaos Tzafouris   Christ de Pitié   PDUT1974   Musée des Beaux Arts de la ville de Paris jpg
Corp păgîn și trup creștin
Prin arhitectura lucrării și derularea stilistic impecabilă a fiecărui capitol component, Marius Lazurca lucrează simultan cu izvoare antice și exegeze moderne, pentru a documenta continuitățile, asimilările, sintezele și rupturile produse în primele veacuri după Hristos.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Să forțezi o femeie să nască și apoi să crească acel copil este o formă de sclavie. Nașterea forțată nu poate fi numită drept la viață”
Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.