Un asistat social – românul de mîine

Publicat în Dilema Veche nr. 544 din 17-23 iulie 2014
Dialoguri întrerupte jpeg

Pe un foarte cunoscut post de televiziune rulează un spot publicitar în care tinerii sînt invitaţi să se înscrie la cursurile unei şcoli de televiziune. Cu alte cuvinte, o şcoală ai cărei absolvenţi vor fi noua generaţie de redactori, moderatori, prezentatori de ştiri, cameramani, reporteri etc., adică cei care vor avea ca instrumente de lucru, pe lîngă cele specifice, limba română şi o serioasă formaţie de cultură generală. Oferta senzaţională este semnalată cu litere mari roşii: se pot înscrie şi, deci, absolvi această şcoală, şi cei care nu au luat bacalaureatul. Mai departe: diverse universităţi particulare au avut, nu de mult, iniţiativa lucrativă de a înscrie pe băncile lor tineri care, la fel, abia de au reuşit să îşi scrie numele corect pe foaia de examen de la sfîrşitul liceului. De curînd, Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2014 acordă paragrafe întregi, dar şi bani fără număr de la buget, tot – aţi ghicit – liceenilor fără noroc la examenele finale estivale: licee şi universităţi laolaltă trebuie să facă un hei-rup anual şi să raporteze rezultate de succes ale promovării examenului de bacalaureat. Cum? Organizînd o a treia sesiune de examene, alocînd perdanţilor loc, timp, bani, spaţii, profesori-meditatori, adunîndu-i  de pe stradă, ţinîndu-i departe de ajutorul de şomaj. Ofertele curg gîrlă, deci, pentru cei care nu au reuşit să smulgă un 5 onorabil de la profesorul examinator. Generaţia actuală de liceeni pendulează între statutul de neputincioşi care au nevoie de protecţie socială, şi rolul de Goe căruia mamiţa, mam’ mare şi tanti Miţa încearcă să îi alunge melancolia (inexistentă, de altfel) unui eşec şcolar printr-o excursie la Bucureşti.

E firesc ca statul român să fie preocupat de cei care nu au reşit să treacă bacalaureatul: ei sînt primii candidaţi la statutul de şomer, la cereri nesfîrşite de ajutoare sociale, la absorbţia lor de către grupuri infracţionale, la înfrîngeri repetate în faţa iluziilor de îmbogăţire rapidă în afara graniţelor etc. Fără un loc de muncă şi, deci, fără o sursă de venit, fără posibilitatea de a-şi continua pregătirea şcolară şi profesională, tinerii noştri, tot mai mulţi, de la an la an, vor fi, într-adevăr, copleşiţi de culoarea neagră a viitorului lor.

Dar soluţiile pe care le oferă statul seamănă cu tichia de mărgăritar dăruită chelului: mai întîi, mulţi dintre adolescenţi au nevoie în primul rînd de haine, mîncare, protecţie, cărţi, caiete şi pantofi cu care să parcurgă kilometri întregi pînă la liceul sau şcoala frecventată. Tinerii aceştia au nevoie de şcoli în care să înveţe o meserie, nu de statutul iluzoriu de viitor student, la fel de inutil pe piaţa muncii ca şi cel real.  

Pe de altă parte, sesiunile de bacalaureat multiplicate la nesfîrşit, cazurile de corupţie din timpul examinărilor, plagiatul la nivel înalt, CV-urile umflate, facultăţile private care fentează legea şi bunul-simţ, doar pentru a avea studenţi cărora să le livreze diplome inutilizabile, doctorate făcute la fără frecvenţă, toate şi multe altele anulează orice prestigiu al oricărui demers formativ: poţi fi, iată, redactor de televiziune şi fără bacalaureat.  

Problema liceenilor care nu iau bacalaureatul este, într-adevăr, una îngrijorătoare. Dar la fel de importantă este şi problema tinerilor care îl iau, dar cărora diploma aferentă nu le foloseşte la nimic, fiindcă ori acoperă competenţe puţine, ori prelungeşte iluzoriu, neeficient, statutul de asistat. Şi cred că prima dintre ele nu va putea fi rezolvată înaintea celei de-a doua. Drumul elevilor către o diplomă valoroasă poate fi întreţinut şi stimulat doar prin exigenţă şi prin propunerea unor modele consistente de reuşită.   

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.