Termopanul, valoare națională

Publicat în Dilema Veche nr. 1025 din 30 noiembrie – 6 decembrie 2023
E cool să postești jpeg

În 1887, Ion Creangă îi scria lui Titu Maiorescu: „Bojdeuca de căsuță în care locuiesc, de vreo 18 ani, e de vălătuci și povîrnită spre cădere pe zi ce merge, de n-ar fi răzămată în vreo 24 de furci de stejar și acelea putrede”.

În 2023, după restaurarea bojdeucii, mai mulți internauți îi scriau lui Costel Alexe, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi: „O bojdeucă trendy”, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?”, „Acum arată ca o pensiune de cinci margarete”, „Așteptăm și restaurarea Teiului. Nu m-ar mira să-l defrișați și să plantați un palmier”, „Păcat că n-au fost bani și de o piscină infinity”, „În poze se vede Creanga’s Residence”.

Scandalul s-a iscat după ce Costel Alexe a anunțat, cu mîndrie, finalizarea lucrărilor de restaurare a bojdeucii. Declarînd că, în foarte scurt timp, vom putea „pătrunde iarăși în universul literar pe care marele scriitor Ion Creangă l-a creat chiar în această căsuță”, președintele a făcut publice și cîteva fotografii.

Însă efectul nu a fost cel scontat. Reacțiile vehemente nu au întîrziat să apară, oamenii fiind revoltați că restaurarea a distrus iremediabil adevărul istoric al bojdeucii, deși Costel Alexe a susținut contrariul, declarînd că lucrările ar fi conservat pe deplin „farmecul”.

Criticii au acuzat faptul că bojdeuca a fost modernizată, nu conservată. A fost dotată cu un sistem de iluminare, cu proiectoare, prize, parchet, gresie, pavaj, bare de inox. Iar curtea, care ar fi trebuit să fie o oază de verdeață, a fost betonată.

„Nu mai păstrează acel farmec al bojdeucii pe care îl știm cu toții. Foarte multă piatră și ea supără privitorul, care vrea să vadă o bojdeucă de mahala, simplă, curată. Pare o casă în care vizitatorii vin să stea ca la o pensiune”, a declarat și istoricul Vasile Cotiuga, într-un reportaj la PRO TV.

De cealaltă parte, Lucian Dan Teodorovici, directorul Muzeului Național al Literaturii Române din Iași, a declarat pentru DigiFM că de vină pentru revolta oamenilor sînt fotografiile, care nu au avut o calitate prea bună, și lipsa patinei timpului, care nu și-a pus încă amprenta peste nou renovata bojdeucă.

„Publicarea în avans a fotografiilor nu a fost o decizie fericită, căci nu sînt dintre cele mai bune unghiuri. (...) La fața locului, noi am constatat că s-a respectat tot, inclusiv dimensiunile, și toată bojdeuca în întregime, cu o observație: este nouă. După o restaurare, lucrurile arată cu totul altfel decît înainte. Oamenii sînt obișnuiți cu bojdeuca așa cum era, în ultimele zile au văzut în fotografii o altă bojdeucă, dar eu vă spun că nu e alta, iar patina timpului se va așeza și bojdeuca va arăta așa cum o cunoaște lumea. Nu aș putea spune dacă sînt mulțumit sau nu, pentru că nu noi am făcut acest proiect, ci doar l-am preluat în administrare. Părerea mea e a unui om care a văzut bojdeuca după ce a fost restaurată și e cu totul altceva decît se vede în fotografii.”

În ceea ce privește înlocuirea spațiului verde din curte cu un amfiteatru din beton, domnul Teodorovici a afirmat că „oamenii au observat acum lucruri care existau de foarte mult timp. Erau copaci care trebuia tăiați, însă amfiteatrul a existat”.

În ceea ce îl privește pe Gheorghe Baian, directorul firmei de construcţii care s-a ocupat de reabilitarea muzeului, acesta a declarat, pentru TV Life Iași, că s-a încercat păstrarea cît mai multor elemente autentice.

„Au fost păstrate materialele aferente pereților, inclusiv tencuieli și varuri, care urmează să fie folosite la finisaje. Avem, într-adevăr, un sistem modernizat de încălzire în pereți, peste care va fi aplicată tencuiala. Am păstrat cuptorul vechi, vatra veche, ce va suferi un mic proces de restaurare, dar vom folosi în rest tencuiala specifică pentru clădiri monument. Va fi construit și un cerdac precum cel inițial, cel din spatele monumentului va fi reabilitat”, a explicat Gheorghe Baian.

adevarul.ro
adevarul.ro

Politicienii nu au ratat momentul. Marius Bodea, senator USR, a cerut o anchetă în cazul reabilitării bojdeucii lui Ion Creangă, declarînd pentru DigiFM că ceea ce s-a petrecut în urma lucrărilor este o „barbarie”.

„De neimaginat, mai ales că în Iași există mulți experți în prezervarea patrimoniului cultural. Proporțiile clădirii originale nu mai există, întregul ansamblu din jur nu are nici o legătură cu locul unde a trăit Ion Creangă, care emana simplitate. Acum e o zonă super-betonată, are parchet, arată ca o locuință pe care o poți închiria. Totul a fost decontextualizat.”

După cinci zile, de la declanșarea scandalului, ministrul Culturii, Raluca Turcan, a solicitat Corpului de Control verificarea legalității avizului pentru intervenția realizată asupra monumentului istoric „Bojdeuca scriitorului Ion Creangă”. Potrivit comunicatului de presă al ministerului, atît Comisia Națională a Monumentelor Istorice, cît și Institutul Național pentru Patrimoniu vor fi solicitate să se pronunțe asupra calității intervenției, prin analizarea proiectului și prin deplasare la fața locului.

Fușăreala, brand de țară

Scandalul iscat de reabilitarea bojdeucii lui Ion Creangă nu este singular, avînd nenumărate precedente.

În 2017, la Mănăstirea Curtea de Argeș au fost montate geamuri termopane, în urma unor lucrări de „restaurare”. Lucrările au avut loc în timpul evaluării UNESCO de a include Mănăstirea pe lista patrimoniului universal. În prezent, Mănăstirea nu se află în patrimoniul UNESCO.

În 2019, Mănăstirea Rafaila, din județul Vaslui, clasată monument istoric, a fost „reabilitată” de o echipă de muncitori necalificați, geamurile fiind înlocuite cu termopane, iar pardoseala din lemn, cu gresie. Starețul care a comandat lucrarea a fost trimis atunci în judecată, însă judecătorii au decis, la finalul procesului, să nu-i aplice nici o pedeapsă, susținînd că acesta „nu a urmărit să distrugă clădirea, ci doar să o facă funcţională”.

Porțile maramureșene, o fostă mîndrie națională, sînt un alt exemplu al valorilor naționale care au pierit „pe limba lor”. După Revoluție, devenite obiectiv turistic, au atras nu doar un număr impresionant de străini, ci și ochiul dracului și au fost vîndute masiv, în special cumpărătorilor din alte țări. În febra comerțului, mulți meșteri au ignorat tradițiile, mizînd pe o împodobire excesivă, iar simbolurile tradiționale, cele care constituiau de fapt nucleul valorii acestor porți, au fost lăsate de izbeliște. Însă noul stil împopoţonat nu a mai atras. În timp, meșteșugul s-a lăsat de meșteșugari, iar porțile de lemn au fost înlocuite de localnici cu unele moderne, din metal, preferate celor tradiționale din lemn, pe motiv că sînt mai „funcționale”.

„Funcționalitatea” pare a fi cuvîntul de bază în restaurarea monumentelor din România. Însă cel mai adesea această funcționalitate este sinonimă cu indolența, facilul fușărelii și nepriceperea.

Să nu uităm scandalul care a izbucnit în 2013, cînd opera lui Brâncuși, Poarta Sărutului, menită a fi restaurată, a fost spălată cu un jet puternic de apă. „Spălarea Porții este o aberație, ceva inadmisibil, tot fierul din poartă a ieșit la suprafață. S-a făcut fără aviz, iar cine lucrează fără aviz e pasibil penal. Nu există nici un proiect care să spună că acest monument se poate spăla cu pompa de presiune. Acum Poarta este galbenă, din cauza spălării cu apă, sărurile de fier au ieșit la suprafață, sînt fîșii galbene. Poarta a devenit galbenă”, a declarat la vremea respectivă Dorin Dănilă, proiectantul lucrărilor de restaurare, adăugînd că, pentru aceste lucrări, nu a fost niciodată consultat.

A fost inițiată o anchetă, precum cea din prezent privind restaurarea bojdeucii lui Creangă. Ancheta respectivă a dus la un proces care a durat șase ani. Cînd îndelungatul proces a fost finalizat în 2019, verdictul dat nu a fost prea surprinzător pentru România: nimeni nu a fost vinovat, nimeni nu a fost inculpat pentru spălarea Porții Sărutului cu furtunul.

Cu toate că mai mulți experți străini au afirmat, în timpul procesului, că structura monumentului a fost iremediabil afectată, experții români audiați au declarat că „singurele stricăciuni produse” au fost doar cîteva chituri și plombe deteriorate. Drept urmare, procurorii au aplecat urechea la expertiza românească și au ajuns la concluzia că, dacă opera lui Brâncuși nu a avut prea mult de suferit, n-are de ce să existe un vinovat.

În România, protejarea monumentelor istorice intră sub incidența Legii nr. 422/2001. Potrivit acesteia, deteriorarea sau distrugerea unui monument istoric se sancționează cu amendă de la 4.000 de lei la 8.000 de lei.

În statele Uniunii Europene, precum Germania, Franța, Spania sau Italia, pedepsele pentru aceste infracțiuni pornesc de la 60.000 de euro și pot ajunge la cinci milioane de euro și închisoare de pînă la 10 ani.

image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.
image png
Februarie și micul kitsch
Dar și hidoase, supradimensionate, diforme, chiar horror, inimi din blană.
image png
Cum te pregătești pentru un examen?
Un examen n-ar trebui să se transforme într-o traumă.
image png
Apocalipsa creației
De altfel, organizatorii Sony World Photography Awards au declarat că, în 2023, au avut cel mai mare număr de înscrieri din istoria de 16 ani a premiilor.
p 20 WC jpg
Începutul și sfîrșitul vieții spirituale
Momentul iubirii nu poate fi decît aprofundat, adîncit în sine pentru a face să răsară toate sensurile ulterioare.
image png
Itinerariul credinței
Pierre Manent în excelenta carte dedicată gîndirii lui Pascal, despre bucuria de a-L cunoaște pe Dumnezeu și teama de a-L pierde – cei doi poli ai itinerariului credinței.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
Asta ca să știți ce vedeți cînd vă ridicați privirile spre cer, dintre betoane.
image png
Recuzita de iarnă
După ce le terminam, la blană, ne luam inimile-n dinți și ne strecuram sub plăpumile ca niște armuri.
image png
Unde ți-ai dori să-ți petreci o noapte? (II)
Am petrecut nopți în astfel de hoteluri, însă niciodată nu a fost alegerea mea, dacă ar fi fost după mine aș fi ales o pensiune modernă și prietenoasă.
image png
Fricile europenilor
Majoritatea partidelor de extremă dreapta au renunțat la angajamentele lor de a părăsi Uniunea Europeană, în timp ce nici un lider nu vorbește despre o Europă federală.”

Adevarul.ro

image
Joburile în care românii iau mii de euro, dar nu fac nimic. „Când ne plictisim de atâta joacă ieșim și noi la o berică”
Într-o țară în care prețurile cresc de la o zi la alta, iar salariile bat de regulă pasul pe loc, există și oameni care sunt plătiți ca să nu facă absolut nimic. Sau aproape nimic, dar oricum pe salarii la care alții nici nu îndrăznesc să viseze.
image
Marele mister din istoria Moldovei. Cine a fost Margareta, întemeietoarea dinastiei din care făcea parte și Ștefan cel Mare
Una dintre cele mai importante dinastiii medievale românești, cea din care se trage și celebrul Ștefan cel Mare, a fost întemeiată de o femeie. Purta numele de Margareta Mușata, iar povestea sa este învăluită în mister. Unii bănuiesc că ar fi fost reprezentanta unui puternic clan boieresc.
image
Ce s-a ales de temuții interlopi din anii 2000. Prinși de Traian Berbeceanu, unii și-au reluat vechile obiceiuri
În anii 2000, Deva, Hunedoara și orașele din Valea Jiului erau cutremurate de un lung șir de incidente grave comise de grupări interlope violente, în fața cărora autoritățile se arătau depășite de situație ori închideau ochii.

HIstoria.ro

image
Cum a revenit Emil Racoviță în România?
La câțiva ani după revenirea din expediția de la Polul Sud, care l-a făcut celebru, viața și cariera omului de știință Emil Racoviță au luat o nouă turnură: interesul pentru organismele marine a fost înlocuit de cel pentru studiul faunei subterane.
image
Spectaculoasele grădini ale Palatului Versailles
Spectaculoasele grădini sunt situate în partea vestică a palatului și sunt alcătuite din Parcul Versailles și Grădina Versailles-ului.
image
Cetățuia Brașovului, inspectată de trei împărați ai Austriei
Cetățuia Brașovului a fost suficient de importantă încât să fie inspectată de trei împărați ai Austriei și impunătoare cât să atragă atenția reginei României, „ultima romantică a Europei”.