Tabieturi, obiceiuri şi metehne

Publicat în Dilema Veche nr. 563 din 27 noiembrie - 3 decembrie 2014
Teoria conspiraţiei jpeg

Sînt unii care nu pot renunţa la tabieturi, orice ar fi. Sigur, parte din definiţia de acum a cuvîntului venit din turcă chiar asta sugerează – o plăcere, un obicei pe care cineva îl îndeplineşte cu meticulozitate. Dar există oameni sub care poate cădea literalmente casa, în timp ce ei se îngrijesc să nu li se verse cafeaua din ceaşcă. Ăştia sînt deja undeva la marginea obsesiei. Ar fi în stare să stea să-şi termine mai întîi ţigara şi abia apoi să arunce colacul către înecat. 

Păstrate în limitele decenţei, însă, tabieturile definesc şi ele o persoană. Unele-s simpatice. Am un vecin care iese fix la cinci după-amiaza la o plimbare pe lîngă casă, plimbare din care se opreşte, preţ de vreo jumătate de oră, în faţa Mega Image-ului de cartier. Stă acolo pe un soi de pervaz care iese din perete şi se uită la oamenii care intră şi ies din magazin. Omul nu cere, nici vorbă, iese pur şi simplu să vadă alte chipuri şi să se salute cu cele pe care le cunoaşte. 

Alte obiceiuri, însă, ajung să definească o întreagă categorie. Afirmaţia că majoritatea bărbaţilor citesc pe WC e deja un loc comun. Sînt cupluri în care se iscă disensiuni serioase din cauza excursiilor îndelungate la toaletă ale lui. Are, n-are treabă, omul rămîne acolo în uitare şi citeşte orice de pe orice suport – carte, revistă, telefon, tabletă. Ba are şi conversaţii telefonice, de acolo. Bănuiesc că trebuie să ai un fel de mică satisfacţie să vorbeşti oficial cu cineva, cînd ai pantalonii în vine. 

Cele mai multe tabieturi n-au a supăra pe nimeni. Omul caută tihnă şi linişte. Cafeaua de foarte de dimineaţă, cînd încă nimeni din casă nu s-a trezit, iar în jur e linişte şi ai vreme să ieşi nechinuit din pîcla somnului şi să te inserezi treptat în ţesătura zilei. Fumatul – de care mie mi-e tare dor – la fel. Cei care se vor fi lăsat or şti şi ei bine că, un timp de la renunţare, te simţi suspendat în spaţiu şi bun de nimic. Nu ştii ce să faci cu mîinile, cu gura şi cu timpul rămas brusc neocupat. Alţii îşi fac vreme, în week-end-urile petrecute acasă, de o mică pauză de citit. Iau mîţa la subsoară şi se apucă să recitească volumele pătate cu gem ale seriei

. Mulţi organizează regulat sesiuni delirante de privit ore în şir la seriale de pe Netflix.

, cum îi zice, toată seria

în trei zile şi nopţi.

Iarăşi, mulţi alţii par interesaţi de obiceiurile şi metehnele altora, mai cunoscuţi. Cum scrie Haruki Murakami. (Se scoală la patru dimineaţa, munceşte vreo şase ore, aleargă vreo zece kilometri după-amiaza şi se culcă la nouă.) Cum şi ce făcea Joyce, care era aproape orb. Cum se spală Marina Voica pe dinţi. Ce face Beyoncé imediat după un concert, şi rutina de fiecare dimineaţă a nu ştiu cărei vedete de

Tabieturile îndeplinite şi netulburate aşază omul în rutina zilnică a zonei de confort. Ele ţintuiesc ici şi colo drumul zilnic, săptămînal, al fiecăruia dintre noi, într-un orizont de aşteptare molcuţ şi neagresiv. Pentru unii dintre noi, dispariţia lor e motiv de dezechilibru total.

Am observat, acum ceva vreme, comportamentul unei bătrîne ajunse într-un pat de spital în Bucureşti. Femeia fusese adusă de undeva de la ţară, cu un diagnostic implacabil, despre care nu ştia nimic. N-avea dureri, era absolut funcţională, dar trebuia să stea destul de mult în spital, pentru tot soiul de analize. Departe de casă şi de rutina zilnică în care trăise preţ de mai bine de 70 de ani, femeia îşi suspendase pur şi simplu existenţa. Habar nu am dacă ştia a citi şi a scrie. La televizorul care anima alte trei suflete din jur, nu se uita niciodată. Nu avea nici un fel de lucru de mînă. Nu făcea nimic. Absolut nimic. Intrase într-o paranteză albă, din care aştepta, cu nesfîrşită răbdare, să iasă. Lipsită de singurele ancore zilnice pe care le ştia, alesese să întoarcă spatele slab, în halat înflorat, la tot ce se întîmpla în jur. Singura licărire de viaţă apărea cînd sosea mîncarea, pe care o termina conştiincios, ca pe o doctorie. Să se termine, să plece la găinile de acasă. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.

Adevarul.ro

image
Ce avere are „Lupul de la Rutieră”. Soția sa, fost viceprimar, conduce afaceri prospere la Râșnov
„Lupul de la Rutieră” a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Soția sa a fost viceprimar al orașului Râșnov și conduce afaceri prospere, care le-au permis să cumpere case și terenuri
image
Revelațiile unor unguri în România. „Până la urmă, m-am înșelat în privința Transilvaniei și a lor”
Zsolt și Daniel sunt doi tineri din Ungaria care au vizitat pe rând România și au vorbit despre surprizele pe care le-au avut în momentul în care au ajuns să cunoască români și chiar să-și facă prieteni.
image
Care sunt cele 3 zodii care mint fără nicio remuşcare
Din punct de vedere al horoscopului există zodii care sunt mai mult sau mai puţin predispuse a se regăsi pe lista mincinoşilor.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.