Socluri pentru degradare

Marcela MÎȚĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 767 din 1-7 noiembrie 2018
Socluri pentru degradare jpeg

 Revista noastră a lansat în luna aprilie un concurs de eseuri pentru liceenii din toată țara. Tema pentru prima etapă a fost „Țara mea“. Am primit cîteva sute de eseuri, care mai de care mai interesante și le mulțumim tuturor celor care au intrat în concurs. Dintre ei, au fost selectați 25 de autori care au fost invitați să intre în finală. Vom publica în paginile revistei cîteva dintre eseurile cîștigătoare. Pe pagina noastră de Internet le veți putea găsi pe toate. (Redacția)

Somnul rațiunii naște monștri. – Goya 

Mentalitatea globală se îndreaptă spre o gîndire liberă, nemărginită și inovatoare. Lumea avansează, iar odată cu ea apar noi oportunități. Trăim într-o lume plină de oportunități! O lume în care visurile pot deveni cu adevărat realitate. Tehnologia ne conduce viața de zi cu zi. Telefoane, tablete și calculatoare – nu părem a putea funcționa fără ajutorul acestora. Persistă în mintea mea temerile unui intelectual, rostite la un festival al cărții: s-ar putea ca într-un viitor să ne lăudăm cu ceea ce au citit roboții personali, caz în care am uitat cu desăvîrșire ce sînt cărțile. Într-o foarte scurtă perioadă de timp, piața a cunoscut o explozie tehnologică. Însă pentru o mică parte a lumii, lucrurile stagnează. Pentru o mică parte a lumii, deși tehnologia reinventează lumea, mentalitatea stagnează. Pe zi ce trece, spiritul nostru balcanic – lenea și slava stătătoare – colorează în roșu harta unei țări ce serbează 100 de ani de modernitate, de unire, de progres! Cu toate că mă pot mîndri că trăiesc într-un sistem democratic, nu mă pot mîndri și cu felul în care este condus acest sistem democratic.

Pentru a înțelege România, trebuie să aruncăm o mică privire asupra istoriei sale. Nu poți înțelege istoria acestei țări fără Nicolae Ceaușescu, dictatorul al cărui nume a rămas cunoscut datorită modului său de conducere. De la începutul președinției sale, din anii ’60, țara a fost izolată de restul Europei. La scurt timp după aceea, România a ajuns să aibă resurse limitate de mîncare, forțînd milioane de oameni să stea ore în șir la cozi pentru a putea cumpăra alimente pe care noi le considerăm uzuale. Unii preferau să călătorească la mari distanțe de casă pentru a putea face rost chiar și de o simplă ciocolată. Lucrurile nu erau strălucite în România, iar cetățenii aveau să se revolte, executîndu-l pe Ceaușescu și pe soția acestuia pe data de 25 decembrie 1989.

Nu vine tocmai ca o surpriză, întrucît secolul 21 a adus multe schimbări asupra lumii. În ultimii ani, însă, România a cunoscut o serie de întîmplări nefericite ale  căror repercusiuni s-au făcut vizibile abia recent.

Nimeni nu vrea să se nască într-o țară coruptă, într-o țară ale cărei interese politice vizează doar interesele personale ale politicienilor. Nimeni nu vrea să trăiască în sărăcie, muncind pe un salariu care ar speria orice străin venit să viziteze splendorile țării. Nimeni nu vrea să își vadă țara vîndută bucățică cu bucățică, pe un preț de nimic. Și totuși, cu asta ne confruntăm zi de zi. Ne confruntăm cu irealul. Ne confruntăm cu oameni a căror cultură generală nu ar trebui să le permită să aibă funcția pe care o au; și mai  avem și mulți absolvenți ai unor facultăți, care nu își pot găsi de muncă!

Cum am ajuns aici, totuși? Cum am ajuns să plecăm cu miile din țară? Să urîm că ne-am născut într-o țară cu o istorie vastă și cu peisaje sublime? Să ajungem să ieșim în stradă pentru a apăra anumite drepturi care ne sînt furate de oameni fără pic de demnitate? Am ajuns să nu fim ascultați, să fim ignorați și luați drept niște marionete. Am ajuns să ne urîm, să nu recunoaștem că sîntem ceea ce sîntem. Iar vina? Totul ni se datorează nouă. Nouă, oamenilor care nu au știut să aleagă liderii potriviți. Nouă, oamenilor care s-au lăsat mințiți pe față. Dar, în mod special, nouă, oamenilor care au pus mai presus banul decît dreptatea, cinstea și demnitatea.

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie? Să ai curaj. Să ai curaj să înfrunți fiecare zi neagră ce se abate asupra ta. Să ai curaj să spui adevărul, chiar și cînd vocea îți tremură. Să ai curaj să lupți cu toate nelegiuirile din ultima vreme. Să ai curaj să continui protestele, chiar și atunci cînd acei oameni de nimic nu te iau în serios. Și să ai curaj să termini ce ai început. Să te ridici triumfătoare din cenușa zilelor amare, știind că ai cîștigat. Să nu lași criminalii să te pună la pămînt așa ușor!

Gîndurile acestea le citesc în privirea  multora, trecători ce îți aruncă o ultimă privire nostalgică de la fereastra mașinii sau a avionului, gata de decolare… Au în privire și  ușurarea, și speranța că vor scăpa de corupție și sărăcie. Putem vedea pretutindeni dezastrul, analfabetismul și mediocritatea puse pe socluri, mediatizate. Noi putem alege să vorbim despre altceva, despre peisaje sau despre  mari personalități, ca pe vremea odiosului, cînd cultura era un mod de rezistență și o formă subversivă, putem să rămînem orbi la degradarea Justiției și a țării. Ne putem preface că nu vedem. Este o alternativă. Dar nu e în regulă! Atunci cînd nedreptatea devine lege, rezistența devine o îndatorire. 

Marcela Mîță are 18 ani și este elevă la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza“ din Galați. 

Foto: Ștefan Jurcă, flickr

Cea mai bună parte din noi jpeg
Am cîntat Go West la Moscova
Îmi tot fuge gîndul la fata deloc înaltă din Ucraina, care m-a oprit zîmbind pe holul Teatrului Bolșoi și mi-a făcut poze în timp ce imitam balerinele. Sper că va dansa toată viața, așa cum a visat.
Zizi și neantul jpeg
Balonzaid
Odată intrată în grupul de școlari și protejată de el, din potențială Scufiță Roșie deveneai pitic.
965 18 Adina jpeg
Pisicile și oamenii lor
Așadar sînt foarte mulți oameni care se adună în jurul acestor pisici ale nimănui – de la cei cărora „li se face milă”, ca mie, și se îndură să adopte, la donatori, la oengiști și la doctori.
965 19 Stela jpg
„Vizitatorii vin la MARe ca să se simtă bine, nu ca să își îndeplinească o îndatorire” – interviu cu Erwin KESSLER, directorul MARe/Muzeul de Artă Recentă –
Vizitatorii vin la MARe ca să se simtă bine, nu ca să își îndeplinească o îndatorire, o corvoadă culturală, din spectrul instruirii obligatorii.
p 20 WC jpg
Despre Marin Tarangul: cum începe lectura
Despre Marin Tarangul a scris Andrei Pleșu două propoziții care m-au făcut să nu mă las pînă nu îl citesc în întregime.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Francisc și Clara
Într-o istorie a prieteniilor spirituale, Francisc și Clara au o întîietate necontestată.
640px Bucharest city jpg
Zgomotul curățeniei
Dacă ne uităm în Planul de acțiune pentru aglomerarea București disponibil pe versiunea veche a site-ului Primăriei Municipiului București, observăm că măsurile sînt direcționate către zgomotul generat de traficul rutier, feroviar (tren, tramvai), aeroportuar și industrial.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O cercetătoare vorbește despre emoțiile animalelor și spune că cimpanzeii sînt capabili să se împace după ce au avut o dispută. Asta schimbă cu totul perspectiva asupra semenilor noștri care rămîn supărați ca văcarul pe sat.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.

Adevarul.ro

Procesiune cu relicva Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea / Foto Arhiepiscopia Romano-Catolică
Procesiune cu relicva Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, dumincă, în Capitală
Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti organizează, duminică, tradiţionala procesiune cu relicva Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea pe străzile Capitalei.
Pavel Popescu/ Facebook
Lider PNL: Angajați ai ambasadei ruse la București culeg informații la evenimente oficiale
Pavel Popescu, fost șef al Comisiei de apărare din Cameră, a avertizat că angajați ai Ambasadei Rusiei la București merg la unele evenimente oficiale neinvitați, pentru a „culege informații”.
Spitalul de Copii Galaţi FOTO Adevărul
VIDEO Incendiu la Spitalul de Copii din Galați. Zeci de pacienți și angajați, evacuați din clădire
Un incendiu a izbucnit joi, 6 octombrie, la Spitalul de Copii din Galați. Pacienții din mai multe saloane au fost evacuați. Fumul gros a fost ieșit din bucătăria unității medicale.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.