Share-uiala final─â

Publicat în Dilema Veche nr. 481 din 3-8 mai 2013
Share uiala final─â jpeg

Lumea a luat-o pu┼úin razna. Se concentreaz─â din ce ├«n ce mai mult pe o no┼úiune de mare efect, perfect altruist─â ┼či vocal─â: share-uirea, un neologism barbar ┼či fortat de la verbul englez to share, dar care cunoa┼čte un mare succes, pe care ar fi necinstit s─â i-l neg─âm. Termenul vine de pe Facebook, dar avem impresia c─â ├«ncepe, tiptil, s─â caracterizeze ├«ntregul spa┼úiu public. Exist─â mai multe forme de share-uire.

Share-uirea telefonic─â (telefoniada): ├«n maxi-taxi sau ├«n autobuz, jum─âtate din pasageri vorbesc la telefon. Uneori zeci de minute, ├«mp─ârt─â┼čind cu to┼úi ceilal┼úi c─âl─âtori diversele aspecte neinteresante ale vie┼úii lor. Obosind o minoritate, ├«nc├«nt├«nd o majoritate care, plictisindu-se, prefer─â s─â miroas─â rufele murdare ale celuilalt. Voyeurismul banal al vie┼úii noastre. Se ceart─â cu iubitul, dau sfaturi bunicilor r─âma┼či acas─â cu copilul, dau indica┼úii pre┼úioase celor r─âma┼či la birou, fac declara┼úii de iubire, ├«┼či controleaz─â copilul. Se vorbe┼čte mult, prea mult, excesiv de mult, acesta fiind unul dintre beneficiile sc─âderii p├«n─â la aproape de ridicol a costurilor cu telefonia mobil─â. Acum, abonamentele cu mii de minute incluse, sute de mesaje, aplica┼úii peste aplica┼úii s├«nt banale, spre deosebire de ├«nceputurile telefoniei mobile, c├«nd acestea erau scumpe. Determin├«ndu-i ┼či pe oameni s─â devin─â scumpi la vorb─â. S─â transmit─â doar un mesaj clar, concis. Cele trei secunde netaxabile. S├«nt la ceas. Acum, petrecerea orelor cu telefonul la ureche este ceva comun ┼či normal. Propun s─â ne fie implantat direct ├«n creier cipul prin intermediul c─âruia s─â ascult─âm muzic─â, s─â vorbim la telefon, s─â acces─âm e-mail-ul ┼či s─â post─âm pe re┼úele de socializare. Cu c├«t telefoanele devin mai sofisticate, cu at├«t ele ne devin indispensabile. (Am ├«n┼úeles c─â unele s-ar numi chiar Android! Ceea ce dovede┼čte din plin dorin┼úa lor, a telefoanelor, de a ne ├«nlocui pe noi, oamenii.) Vorbim la ele, acces─âm, post─âm, ascult─âm, vizion─âm, st─âm cu ochii ore ├«n ┼čir ├«n micile ecrane care par a ne provoca mai mult─â pl─âcere dec├«t aerul proasp─ât, natura prim─âv─âratic─â, razele soarelui.

O alt─â form─â de share-uire nelimitat─â este blogul, care a devenit un instrument utilizat cu maxim─â pre┼úiozitate, at├«t de vedete c├«t ┼či de mari politicieni. De oricine crede c─â are ceva de spus, de ├«mp─ârt─â┼čit cu dragul univers. Ion Iliescu are blog, Adrian N─âstase are blog. Exist─â ┼či un termen prizat, numit ÔÇ×blogosfer─âÔÇť, ÔÇô populat de o specie aparte, de bloggeri mai mari sau mai mici ÔÇô, care, prin rezonan┼úele lui, mi se pare destul de apropiat de stratosfer─â ┼či atmosfer─â ┼či, ├«n fond, este o compara┼úie ├«ntemeiat─â, pentru c─â toate s├«nt la fel de eterice. Se share-uie┼čte ┼či profesional, pe o platform─â numit─â (semi)doct LinkedIn. Share-uirea profesional─â este mai ┼ú├«fnoas─â ┼či snoab─â, c─âci profesioni┼čtii acestei lumi trebuie s─â par─â c├«t mai implica┼úi ├«n bunul mers sau buna administrare a firmelor din care fac parte, ├«ns─â, din p─âcate, se iau prea ├«n serios ┼či nu prea au umor. Tribul vedetelor autohtone ├«┼či share-uie┼čte intimit─â┼úile (ridic├«ndu-┼či fustele pentru a se putea admira mai bine, mai ├«ndeaproape) prin mijloace audiovizuale de mare efect, pe la diverse televiziuni, unde exist─â din ce ├«n ce mai multe emisiuni de profil. ├Än plus, datorit─â impactului major al acestei share-uiri, tribul este ├«ncurajat s─â produc─â subiecte c├«t mai suculente cu putin┼ú─â, demne de a fi ├«mp─ârt─â┼čite cu un public gata (de)format.

Share-uirea final─â este dat─â de Facebook unde, ├«n mod paradoxal, cu c├«t ai mai mul┼úi pseudoprieteni, cu at├«t ai ┼čanse mai mici s─â observi ce posteaz─â fiecare. ┼×i totul se transform─â ├«ntr-un imens torent, ├«n care fiecare trebuie s─â par─â c├«t mai fericit ┼či ├«mplinit (cas─â, ma┼čin─â, curte cu piscin─â sau doar gr─âtar, c─â┼úel caucazian, vacan┼ú─â ├«n Ibiza) cu putin┼ú─â. Vocile se pierd tocmai pentru c─â exist─â o imens─â libertate a fiec─âruia de a urla (┼či posta). ├Än plus, tr─âim ├«ntr-o societate autist─â, ├«n care toat─â lumea posteaz─â, dar nimeni nu-l mai aude/cite┼čte/├«n┼úelege pe cel─âlalt. Posta┼úi, posta┼úi, ceva tot va r─âm├«ne! Jum─âtate dintre adolescen┼úi ┼či tineri s├«nt cabla┼úi la diverse dispozitive, privind pierdu┼úi ├«n zare, ├«n timp ce tramvaiul sau autobuzul se leag─ân─â precum o caravella ├«n apele ├«nvolburate ale Atlanticului, plutind c─âtre un port ├«ndep─ârat din America spaniol─â (Maracaibo sau Buenos Aires). S─â nu-i mai oferim creierului nici un moment f─âr─â o informa┼úie inutil─â, f─âr─â c├«ntec de voie bun─â, f─âr─â vizionare, f─âr─â share-uire, f─âr─â poze. Un studiu publicat recent de revista american─â Emerging Adulthood arat─â c─â folosirea intens─â a re┼úelelor sociale, a Internetului, a telefoniei ┼či a jocurilor video d─âuneaz─â grav rezultatelor ┼čcolare sau academice, singurele activit─â┼úi care contribuie la ├«mbun─ât─â┼úirea lor fiind lectura ziarelor, a c─âr┼úilor ┼či ascultarea muzicii ÔÇô afirm─â cercet─âtorii de la Miriam Hospital (Rhode Island). Nimic surpriz─âtor, p├«n─â la urm─â. Studiul a fost efectuat urm─ârind evolu┼úia a 483 de studen┼úi, din primul an de universitate (http://etudiant.lefigaro.fr/le-labeducation/actualite/ detail/article/les-etudiants-trop-connectes-ont-de-moins-bons-resultats-1706).

Aceste remarcabile artificialitate ┼či inconsisten┼ú─â au fost bine surprinse ┼či de un observator atent al realit─â┼úii (nu numai al istoriei), profesorul Lucian Boia, ├«n volumul Mitul democra┼úiei. ÔÇ×Libertatea d─â na┼čtere unui mediu intelectual nediferen┼úiat, unde for┼úa ideilor exprimate este atenuat─â chiar de faptul atenu─ârii obstacolelor. ├Än plus, o societate at├«t de fragmentat─â ca a noastr─â este un mediu r─âu conduc─âtor pentru mesajele transmise. Fiecare poate s─â spun─â ce vrea, ┼či dup─â aceea? Sporirea mesajelor ÔÇô exprim├«nd o multitudine de proiecte diferite ┼či uneori contradictorii ÔÇô produce un efect de neutralizare reciproc─â. Odat─â ce diversitatea e nu numai admis─â, ci ┼či cultivat─â ├«n mod expres, totul devine oarecum egal. (...) Realitatea virtual─â e ├«n plin─â expansiune ┼či amenin┼ú─â s─â acopere realitatea efectiv─â. Nici un tip de civiliza┼úie n-a fost capabil s─â ofere at├«ta fic┼úiune; este un miracol produs prin fuziunea banalului ┼či a tehnologiei.ÔÇť O pedeaps─â care ar putea fi trecut─â ├«ntr-un viitor Cod Penal: interzicerea share-uirii pentru trei-cinci ani, ├«n func┼úie de gravitatea infrac┼úiunii. Probabil c─â aceast─â total─â share-uire are leg─âtur─â nu numai cu dezvoltarea spectaculoas─â a tehnologiei ┼či foamea de b├«rf─â a ├«ntregii omeniri (unde este b├«rfa de alt─âdat─â? s-a mutat pe Facebook), dar ┼či cu declinul familiei tradi┼úionale (la care avem semnale c─â re┼úele de socializare contribuie zilnic, c─âci ele permit dedubl─âri simpatice, ÔÇ×eu cel realÔÇť ┼či ÔÇ×eu cel virtualÔÇť put├«nd avea vie┼úi sentimentale separate), precum ┼či a religiei ÔÇô mai ales a celei cre┼čtine ÔÇô, c─âci, ├«n accep┼úiunea ei, share-uirea adev─ârat─â ┼či final─â nu poate avea loc dec├«t cu El. De preferat, de-a lungul ├«ntregii vie┼úi. Una intim─â, ├«n doi.

Codru┼ú Constantinescu este scriitor. Cea mai recent─â carte publicat─â: ├Än labirint s├«nt multe umbre ┼či lumini, Editura Vremea, 2011.

Ilustra╚Ťia: Florica Prevenda

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.