Școala, un lux?

Publicat în Dilema Veche nr. 858 din 17 - 23 septembrie 2020
Școala, un lux? jpeg

„Copiii mei au fost nevoiți să-și devină propriii profesori” – povestește Maya, o femeie de 40 de ani din Filipine, care lucrează ca menajeră în Cipru. Cînd școlile au fost închise în Filipine, ca peste tot în lume, cursurile au continuat online. Pentru cei care își permiteau – adică aveau atît dispozitivele necesare, cît și conexiune la Internet. Pentru ceilalți, profesorii au sfătuit părinții să își instruiască singuri copiii, acasă, să le citească manualele și să-i ajute să-și facă lecțiile. Un soi de homeschooling buchisit în familie, în care părinții au devenit peste noapte atît profesori, cît și liantul dintre copii și instituție: săptămînal mergeau la școală, unde extrăgeau dintr-o cutie teste pentru copii, copiii le rezolvau, după care testele rezolvate erau înapoiate profesorilor, pentru evaluare.

Copiii Mayei au rămas, în tot acest timp, în grija bunicii, căci mama lor nu s-a putut întoarce la ei, de frică să nu-și piardă locul de muncă. Dacă rămîneau granițele închise? Dacă s-ar fi înăsprit condițiile de călătorie? Ce s-ar fi ales de familia ei dacă ea nu s-ar fi putut întoarce în Cipru? Cum familia îi e dependentă de salariul pe care îl primește aici (în Filipine nu doar că nu și-a găsit un loc de muncă atît de bine plătit, dar în prezent rata șomajului a atins un nivel record de 45,5%), și chiar dacă știe prețul pe care îl plătește pentru acest salariu, Maya a ales totuși să asigure bunăstarea copiilor – o bunăstare care înseamnă, de fapt, strictul necesar. Cum s-au descurcat copiii cu școala în timpul izolării? „Bunica lor nu-i poate ajuta, iar copiii mei au fost lăsați, pur și simplu, să se ajute reciproc în descifrarea manualelor. Chiar dacă sînt extrem de mîndră de ei și știu că muncesc foarte mult, prezența unui profesor le este vitală. În definitiv, nu poți cere unor copii de 10 și 12 ani să devină, peste noapte, autodidacți la toate materiile.”

În alt univers, în Franța, pentru Yvonne, elevă în al doilea an de liceu, care nu a avut nici o dificultate în accesarea cursurilor online, izolarea cauzată de pandemie i-a fost catalizator pentru conștientizarea unui alt tip de probleme. „Pe termen scurt, este acceptabil, dar la nesfîrșit devine obositor și frustrant. Chiar dacă sîntem o generație considerată că trăiește permanent online, iar părinții ne ceartă că ne mutăm viața în plan virtual, perioada asta ne-a făcut să înțelegem, cel puțin pe mine și pe colegii mei, cît de importante sînt interacțiunea umană și educația într-o sală de curs normală. Și, sincer, nici nu mă mai puteam concentra coerent la învățătură. Pentru mine, online-ul e mai mult un spațiu de relaxare, iar cînd suprapui educația obligatorie peste acest spațiu, nu mai înțelegi nimic, nici din una, nici din alta.”

În Franța, un sondaj al Ministerului Educației arată că 94% din profesorii de școli și 90% din profesorii de colegiu și liceu au păstrat contactul cu elevii lor în perioada izolării, iar numărul elevilor aflați în dificultate de a accesa cursurile online este în jur de 5%, problemele cele mai mari fiind legate de viteza Internetului sau de performanța dispozitivelor.

În Filipine, doar 26% din școlile publice sînt conectate la Internet, iar cinci mii de școli nu au nici măcar electricitate.

În România, 20% din școlile publice nu sînt conectate la Internet, aproape un milion de copii înscriși în învățămîntul preuniversitar nu au acces individual la un dispozitiv funcțional, iar 250.000 de elevi nu au nici un soi de acces la cursurile online.

Indolența made in Romania

Deși, pe hîrtie, țară europeană, la capitolul „educație” România este mai degrabă doar fardată cu „valori” europene prin discursuri și avîntări nesusținute. Lăsînd la o parte faptul că, de la Revoluție încoace, la conducerea Ministerului Educației s-au perindat mai mulți miniștri decît degetele de la mîini și de la picioare – între care Ecaterina Andronescu a avut nu mai puțin de patru mandate –, lăsînd la o parte și faptul că multele viziuni de reformare a sistemului au dus în prezent la o Românie unde abandonul școlar este în floare, sistemul este subfinanțat, iar învățămîntul universitar este nealiniat pieței de muncă, pandemia a mai tras un semnal de alarmă (dacă mai era cazul) asupra modului în care educația este tratată la nivel decizional.

Deși au existat asigurări că acei 250.000 de elevi vor primi tabletele necesare pentru accesarea cursurilor online în timp util și deși existau fondurile necesare, acest lucru nu s-a întîmplat. Termenul preconizat pentru distribuirea tabletelor fusese anunțat inițial de actualul ministrul al Educației ca fiind 10 septembrie. Dar – căci în România există mereu acest diabolic „dar” –, într-o dezbatere organizată online de Fundația World Vision, ministrul Educației, Monica Anisie, a ținut să precizeze că, deși ministerul a alocat fonduri, nu de el ține achiziția în sine.

Ceea ce s-a dovedit o bună portiță de scăpare. La conferința de presă susținută pe 1 septembrie, cu ocazia deschiderii noului an școlar, Monica Anisie a anunțat că, din păcate, aceste tablete nu vor ajunge la elevi la timp. Cauza: Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, care a organizat o licitație cu un rezultat „dezastruos”. Pe de altă parte, ONAC, într-un răspuns oficial solicitat de ziarul Libertatea, a dat vina „pe termenele de livrare prea relaxate propuse de firme”. „În total, au fost nouă loturi, iar pentru celelalte șase va trebui reluată licitația, fiindcă nu au fost oferte conforme cu termenul foarte scurt de livrare – practic, ofertele au avut termene de livrare diferite față de cele solicitate de Ministerul Educației în caietul de sarcini” – se menționează în articol.

Repetînd, în conferința de presă, că Ministerul Educației nu are nici o vină, Monica Anisie a mai adăugat că, în chiar momentul în care a aflat „din presă” ceea ce s-a întîmplat cu această licitaţie, a și cerut demisia directoarei ONAC.

Ce este acest ONAC? Potrivit unui alt articol, din Newsweek România, ONAC-ul este o instituție înființată în 2018 de Guvernul Dăncilă, la solicitarea fostului ministru al Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, „Ideea promovată de Eugen Orlando Teodorovici venea, de fapt, de la ALDE, parteneri de guvernare ai PSD. Aceasta a fost îndeplinită pe loc de premierul de atunci, Viorica Dăncilă, care a emis în acest sens Ordonanța de Urgență nr. 46 din 31 mai 2018, privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național de Achiziții Centralizate. Tot la recomandarea ALDE, premierul Dăncilă a decis să o numească pe Cornelia Nagy în funcția de președinte al ONAC, cu rang de secretar de stat” – scrie Petru Zoltan, completînd, în același articol, întregul CV al doamnei Cornelia Nagy, care, pe scurt, sună cam așa: „Șefa ONAC a lucrat în sistemul vamal încă din perioada comunistă, apoi a devenit loială grupării Tăriceanu”.

Educația în România nu stă deloc pe roze. În prezent, este mai degrabă pictată în roșu, verde și galben – culorile celor trei scenarii în care autoritățile decid cum se vor desfășura cursurile (online, în clase sau hibrid – prin rotație). Pe 9 septembrie, Direcțiile de Sănătate Publică au stabilit harta acestor scenarii, potrivit căreia 43 de localități din România vor fi nevoite să înceapă școala în scenariul roșu – adică online.

Este însă și un scenariu viabil pentru accesul exclusiv online al elevilor din aceste zone? O anchetă a Digi24 arată că „în multe dintre aceste comune sau chiar orașe, școala online pare o utopie în condițiile în care elevii nu au de pe ce să învețe. Nu au tablete, laptop-uri sau telefoane. Cele promise de Guvern nu au venit, școlile și primăriile nu au bani să le cumpere, iar părinții nu își permit să plătească acum cîteva sute de lei pe astfel de dispozitive”.

Bineînțeles, pandemia a dat peste cap întreaga omenire. Bineînțeles, cu toții ne-am abătut de la rutina unei normalități pe care o luam de bună. Cu toate acestea, plasa de siguranță cu care fiecare societate a reușit să contracareze dezechilibrele a indicat nivelul de trai și parametrii funcționării structurilor de rezistență. Iar în România, plasa de siguranță pentru educația multor copii nu există. Există, în schimb, multă vorbărie și multe promisiuni. Și așa, încetul cu încetul, școala se transformă într-un veritabil produs de lux.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.