Sărutări de mîini doamnei!

Publicat în Dilema Veche nr. 370 din 17-23 martie 2011
Democraţia cititului jpeg

„Aaaa, doamna Ionescuuu! Ce mai faceţi? Cînd aţi ajuns?“ „Vaaai, domnule profesor, mă bucur aşa de tare să vă văd! Păi, acum două zile am sosit şi noi…“ Domnul, afabil şi peste putinţă de amabil, se aplecă adînc şi sărută mîna doamnei Ionescu. Eu m-am înecat cu berea. 

Revederea sprinţară şi pupăciunile de mîini se petreceau pe plaja de nudişti din 2 Mai acum mulţi ani. Domnul profesor şi doamna Ionescu se întreţineau amabil, îmbrăcaţi aşa cum i-a lăsat Dumnezeu. Iar Dumnezeu îi cam lăsase pe amîndoi aici, pe pămînt, acu vreo şaizeci şi bine de ani. De pe terasa unde eram îl vedeam pe domn fix din spate; doamna era cu faţa spre mine. Lăsînd la o parte absurdul unei conversaţii de convenienţă între doi oameni goi puşcă, pupatul acela ceremonios al mîinii a făcut ca berea din care tocmai ce luasem o gură zdravănă să năvălească înspumat înapoi pe gură şi nas. Un rîs de nestăvilit mă zguduia cu tot cu scaun. Să spunem că domnul golaş era irezistibil privit din spate. Adînca plecăciune pe care o făcuse i-a sporit farmecul. Să mai spunem că doamna era îmbrăcată şi ea doar cu o mare pălărie, iar plecăciunea domnului mi-a dezvăluit-o pînă la talie, însă nu i-am văzut sînii pe de-a-ntregul. 

Şi atunci mi-am dat seama de toată încărcătura socială a acestui pupat de mînă. Practicat, în România, aproape cu religiozitate. E o anume categorie de bărbaţi, de regulă trecuţi binişor de patruzeci de ani, care vor vîna mîinile femeilor care le sînt prezentate. Le vor vîna pentru a le ţocăi în orice situaţie. Nu contează că întîlnirea se petrece pur şi simplu în piaţă, nu contează că femeia aia ţine în cealaltă mînă o legătură de pătrunjel şi că, alături, se tîrguiesc cartofi, sfeclă şi morcovi: mîna trebuie pupată. Sau că întîlnirea se petrece pe stradă, la semafor, la metrou, la ieşirea din alimentara: mîna trebuie pupată. Iar imperativul pupăciunii naşte cîteodată surde lupte corp la corp. Mi s-a întîmplat de nenumărate ori să fac cunoştinţă cu asemenea cavaleri ofiliţi. Geaba le întindeam o mînă fermă, cu o palmă bine întinsă, bărbăteşte, pregătită pentru un scurt salut camaraderesc. Nu! Don quijoţii îţi vor răsuci mîna din încheietură, ţi-o vor ridica-o aproape cu forţa spre buze şi „ţoc!“, vrei, nu vrei, te trezeşti cu ea gata pupată. Recunosc, nimic nu mă poate enerva mai tare decît skandenbergul acesta stradal. Nici nu poţi face sau spune nimic. În fond, omul e amabil. 

Nu ştiu exact cînd a coborît în stradă acest obicei rezervat, de regulă, evenimentelor şi situaţiilor mult mai formale. Ştiu însă că a rămas bine înşurubat acolo. Nu credeam însă că-mi va fi dor pînă şi de ţocăielile astea stradale pînă într-un moment de cumpănă pe care l-am trăit la Londra. Eram deja vag iritată de tot egalitarismul pe care-l catalogasem drept „idiot“, în destule situaţii. Un feminism înghiţit cu lingura făcea să nu conteze cine şi cînd intră primul (sau prima) pe uşă, la lift sau la intrarea-ieşirea din magazine. Drept e că totul se petrecea extrem de natural şi părea acceptat inconştient şi cu largheţe de toată lumea. Venită din est şi dintr-o ţară mai degrabă latină, situaţia asta mă deruta deseori. Mi se păreau mai degrabă instanţe de nesimţire, şi nu semne ale unei egalităţi cîştigate. Iar ziua plecării a fost traumatizantă. Aveam un imens geamantan în care pusesem, din nesăbuinţă, şi multe cărţi. Stăteam cu el sus, în capul unor scări întortocheate, şi mă gîndeam cum Dumnezeu îl duc pînă la parter. În jurul meu urcau şi coborau tot soiul de vlăjgani în toate puterile. M-am rugat în gînd ca măcar unul să mă jignească şi să-mi ofere ajutorul. Aveam drept de vot, dar aveam nevoie de ajutor! Am jurat că, odată ajunsă în România, o să-mi ofer toate mîinile la pupat. Geaba. Era răzbunarea don quijoţilor pe care-i bălăcărisem şi pe seama cărora am rîs. Mi-am tîrît singură bagajul pînă jos. Cît de dulce mi s-a părut întoarcerea acasă cînd am auzit primele cuvinte în română: „Şi, sărutări de mîini doamnei!“.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.