Sarajevo (II) – realități paralele

Publicat în Dilema Veche nr. 708 din 14-20 septembrie 2017
Sarajevo (II) – realități paralele jpeg

În ultima zi la Sarajevo, chiar înainte de a pleca, am vizitat Muzeul genocidului și al crimelor împotriva umanității. Reperasem muzeul cu o zi în urmă, chiar pe strada principală din centrul istoric, văzusem un indicator plasat discret, la fel de „discrete“ sînt urmele de gloanțe de pe zidurile caselor. Pentru că orașul m-a sedus încă din primele minute petrecute aici (așa cum am povestit în articolul meu anterior) cu farmecul său aparte și cu amestecul său de culturi, dar și prin forța cu care și-a revenit la viață după război, am simțit ca pe un fel de datorie să aflu mai multe despre trecutul său recent și să nu-i ignor suferințele. De obicei, turiștii vin și pleacă și iau contact doar cu o suprafață a lucrurilor. Mai mult decît atît, pe noi, românii, nu prea ne interesează ce se întîmplă dincolo de „ograda“ noastră, în țările vecine, iar vecinătatea se rezumă de cele mai mule ori la granițe pe care le traversăm în drumul nostru spre Vest. Nu ne dăm seama că avem ce învăța unii de la ceilalți. Asediul orașului Sarajevo a fost cel mai lung asediu al unui oraș european din istoria modernă, a durat de trei ori mai mult decît asediul Stalingradului și cu un an mai mult decît cel al Leningradului. Forțele sîrbe ale Republicii Srpska și armata iugoslavă au asediat Sarajevo de la 5 aprilie 1992 pînă la 29 februarie 1996, au murit peste 11.000 de oameni, dintre care 1500 de copii.

Muzeul este unul particular – ni se spune chiar la intrare –, realizat fără nici un fel de contribuție sau de sprijin din partea statului bosniac. Tînărul care ne întinde biletele precizează că anumite lucruri nu sînt asumate nici acum pînă la capăt și că, de pildă, nu există nici un monument care să comemoreze în mod oficial victimele războiului. Muzeul pare mai degrabă o casă conspirativă, însă obiectele, fotografiile și alte mărturii îngrămădite în cele patru-cinci cămăruțe întunecoase, de la primul etaj al unui imobil vechi, reușesc să transmită mai multă emoție decît multe alte instituții de acest gen. S-a încercat o recuperare obiectivă, fără exagerări „impuse“, însă e atît de multă suferință adunată acolo, între pereții aceia, încît ieși pur și simplu răvășit, ai nevoie de o cafea tare bosniacă pentru a-ți reveni. M-au impresionat cel mai mult portretele copiilor. O fotografie, povestea scrisă în cîteva rînduri și, de pildă, ursulețul pe pluș pe care îl ținea în brațe în momentul în care a fost împușcat, sau alte obiecte personale. Pe ecrane se derulează imagini din timpul asediului. Materiale video filmate de amatori, nemontate. Vezi străzile din Sarajevo și oamenii care fug haotic dintr-o parte în alta, aplecați, ferindu-și capetele cu mîinile, traversează strada doar ca să ajungă pînă la magazinul de pîine, pîndesc un moment prielnic, de undeva de deasupra se trage, dușmanul e invizibil. Lunetiștii de sus, de pe munte, trag la liber în civilii din oraș. Ai senzația că asiști la o realitate virtuală, la un joc de Counter-Strike, pe un computer. Apoi vezi fotografiile criminalilor de război care nu au fost prinși nici pînă în ziua de astăzi. Și îi descoperi și pe cei care au fost condamnați – 3-4 ani pentru crime împotriva umanității, 10-12 ani pentru genocid –, ți se pare o glumă proastă, ți-amintești fără să vrei (pentru că mintea umană e programată să gîndească prin comparații și analogii) de condamnările de la noi și de „anii cu suspendare“.

Am părăsit Sarajevo îndrăgostită iremediabil de oraș, dar totuși bulversată și marcată de tot ceea ce am văzut în micul muzeu particular. Chiar la ieșire am mai trecut o graniță care nu era păzită de nimeni și am intrat în Republica Srpska, una dintre cele două entități autonome care fac parte din statul bosniac. Plăcuța cu numele republicii era stropită cu vopsea roșie. A urmat o călătorie de două ore pe un drum pustiu care șerpuia printre niște munți fabuloși, sălbatici și împăduriți, care îmi aminteau pe undeva de Apusenii noștri. Sate puține, printre care și unul care se numea Rumunija, oameni și mai puțini pe la porți, senzația de țară nelocuită. Pentru că mai aveam niște mărci bosniace, ne-am gîndit să ne oprim undeva ca să bem o cafea, deși nu prea aveam unde. În cele din urmă am dat peste o coșmelie din bîrne care părea un soi de han, pentru că avea două mese de lemn în fața intrării. Am oprit și ne-a întîmpinat un sîrb pe la 60 de ani, probabil proprietarul locului. Înăuntru, polițiștii locali își luau masa de prînz, cu fripturi și roșii proaspete din grădină, așa că ne-am simțit în siguranță. Sîrbul era un personaj – un look de luptător de gherilă ieșit la pensie sau de rocker puriu, fără dinți, dar cu plete albe și cu o bandană roșie, destul de beat și de euforic. Nu știa o boabă engleză și nici o altă limbă în afară de sîrbă, însă ne-am înțeles prin semne și puținele cuvinte similare din limbile noastre. De unde sîntem? România. Un zîmbet mare i s-a lățit pe chip. Românii și sîrbii sînt prieteni! Imediat ne-am trezit cu niște beri în față și am dat noroc. Apoi am încercat să încropim o conversație absurdă, folosindu-se fiecare de reperele pe care le știa. Ceaușescu, Tito, Hagi, comunism. Prieteni, ce mai! Sîrbul s-a străduit să ne explice părerea lui: Ceaușescu și Tito au fost extremiști. Am fost total de acord cu el. Un alt rînd de beri a apărut pe masă. Am trecut la discuții mai serioase – românii și sîrbii sînt ortodocși. Pravoslavnic! – a exclamat sîrbul fericit și și-a făcut o cruce mare. Deci, și mai prieteni. A dispărut în casă, de unde s-a întors cu niște carne friptă și cu roșii, de la polițiști, și ne-a invitat să mîncăm „gratis“. Apoi ne‑a făcut cadou o fotografie cu reproducerea unei icoane făcătoare de minuni, ne-am lămurit noi cu greu. Sîrbul a lăcrimat un pic: „Pravoslavnic, prieteni… musulmanski, pac, pac, pac!“ (îndrepta o pușcă imaginară spre dușmani invizibili), tot repeta el, am priceput mesajul și n-am simțit nevoia să-l contrazicem, n-ar fi priceput nimic și n-ar fi avut nici un rost. Apoi ne‑a invitat în casă ca să îi vedem colecția de fotografii. Pe un perete trona portretul generalului Ratko Mladici (criminal de război), idolul său, o fotografie cu echipa națională de fotbal a Serbiei și o alta cu sîrbul nostru, cu vreo 25 de ani mai tînăr, într-o trupă de băieți, înarmați pînă în dinți cu niște puști Kalașnikov, voioși și puși pe fapte mari. Mi-am dat seama dintr-odată că am nimerit într-o realitate paralelă cu cea pe care tocmai o părăsiserăm, în Muzeul genocidului și al crimelor împotriva umanității, aflat la doar o sută de kilometri distanță. Însă nu distanțele contează aici, ci schimbarea de perspectivă, „adevărul“ pe care fiecare îl deține și relativizarea acestuia. Pentru noi, niște turiști români rătăciți în Republica Srpska, sîrbul a fost un om bun – ne-a primit cu prietenie, ne-a ospătat pe gratis, ne-a făcut cadou icoane, ne-a îmbrățișat la plecare. Același sîrb și alții ca el i-au omorît pe copiii nevinovați de la Sarajevo. Pentru că a crezut în „adevărul“ lui. Iată cum, într-o lume post-adevăr, lucrurile se pot inversa pînă la absurd, iar binele și răul devin la rîndul lor relative. În Bosnia acum e pace (o pace relativă, desigur), puștile Kalașnikov au fost îngropate în fundul curții, morții de la Sarajevo nu mai pot vorbi. Iar noi, ceilalți, nu putem face mai mult pentru ei decît să-i plîngem și să le aducem un omagiu. Și să încercăm să ținem răul la distanță, pentru ca astfel de lucruri cumplite să nu se mai întîmple. Dar care este răul? Cum îl putem identifica? De unde vine el, de fapt?

Foto: wikimedia commons

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

cutremur jpg
Cum au trăit vedetele cutremurul din România. Pavel Bartoș: „Lung de tot”. Adelina Pestrițiu, Mihai Bendeac și Răzvan Botezatu, reacții după seism. „Doamne, maică!”
Cutremurul care a zguduit România în noaptea de 18 noiembrie i-a trezit din somn și pe mulți dintre cei cunoscuți din showbiz. Seismul a fost resimțit inclusiv în București, iar vedetele nu au întârziat să povestească pe rețelele de socializare cum au trecut prin momentele respective. P
podul crimeea jpg
„Îl păstrau pentru zile negre”. Atacul asupra Podului Crimeea dovedește că Kievul mai are atuuri militare, în pofida presiunilor Rusiei
Podul Crimeei a suferit avarii semnificative, iar repararea acestuia ar putea dura o perioadă îndelungată, potrivit unor evaluări citate de presa britanică.
cutremur webp
De ce se zguduie mai tare blocurile la ultimele etaje în timpul unui cutremur. Explicația specialiștilor
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri dimineață în zona seismică Vrancea a fost resimțit diferit de români, în funcție de locul în care se aflau în momentul producerii seismului.
paula seling alexandru gorgos facebook jpg
Paula Seling, dezvăluiri despre bărbatul care i-a cucerit inima. Ce o fascinează la logodnicul ei, Alexandru Gorgos: „Este foarte important”
Paula Seling traversează o perioadă frumoasă pe plan sentimental, după ce a dezvăluit că s-a logodit cu Alexandru Gorgos. Dincolo de povestea de iubire, cei doi au descoperit că formează și o echipă foarte bună din punct de vedere profesional, muzica fiind una dintre pasiunile care îi apropie.
cutremur webp
Un nou cutremur s-a produs în apropierea României, la câteva ore după seismul de 5,7 din Vrancea. Ce magnitudine a avut
Un cutremur cu magnitudinea de 3,9 s-a produs miercuri dimineață, 18 noiembrie, în apropierea României, în zona de graniță dintre Grecia și Bulgaria. Seismul a fost înregistrat la o adâncime de numai 6,2 kilometri, la câteva ore după cutremurul de magnitudine 5,7 produs în zona seismică Vrancea.
imagine principala   GlucoSuport Shutterstock png
Obiceiuri zilnice pentru un metabolism echilibrat: alimentație, mișcare și odihnă
Felul în care ne organizăm ziua are un impact direct asupra sănătății. Mesele luate în grabă, orele lungi petrecute la birou, lipsa mișcării și somnul insuficient sunt obiceiuri care se instalează treptat, fără să le acordăm prea multă atenție.
Ambasadorul Egiptului în România Agenda Internațională 0976 jpeg
Ambasadorul Egiptului, despre tensiunile din Africa, războiul din Gaza și noua alianță militară din Orientul Mijlociu. „Avem o vastă experiență în combaterea terorismului”
Relațiile româno-egiptene, securitatea regională, războiul din Gaza și noile alianțe militare au fost temele discutate cu ambasadorul Egiptului la București, Mohammed Moustafa Orfy, în podcastul „Agenda Internațională”.
generated e64209b3 b12b 492e 9531 cc84af0c1904 png
Îți pui mintea la încercare? Sudoku, integrame și un quiz de 27 de întrebări te așteaptă pe platforma „Adevărul”
Cititorii Adevărul își pot testa zilnic logica, răbdarea și cunoștințele printr-o serie de jocuri disponibile gratuit în secțiunea „Jocurile zilei”.
seism jpeg
Cum au trăit românii seismul puternic de astăzi. „A început să se plimbe patul cu mine. Nu se mai termina”. De ce unele telefoane au indicat magnitudinea 6,5
Un zgomot puternic, paturi care se legănau, mobilier care se clătina și telefoane care au început să sune în toiul nopții. Așa descriu românii experiența cutremurului cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie 2026, în zona seismică Vrancea.