Samuraiul Flămînzilă

Publicat în Dilema Veche nr. 477 din 4-10 aprilie 2013
Bucurii uitate jpeg

Am cumpărat, deunăzi, o revistă de benzi desenate, avîndu-l drept personaj principal pe Harap Alb. Harap Alb al lui Ion Creangă. Simt nevoia să fac această precizare nu pentru că mi-aş imagina că cititorii Dilemei vechi nu ar şti cine este autorul poveştii, ci pentru că, după o jumătate de oră cu ochii aţintiţi pe paginile revistei, am uitat eu însămi, cu desăvîrşire, cine era Harap Alb, ce pofte aveau Setilă şi Flămînzilă şi încotro a zburat fata Împăratului Roş. Dar să nu anticipăm. S-o luăm cu începutul:

Revista arată incredibil de bine: pagină fină, lucioasă, culori impecabile, desene create de o mînă profesionistă. Şi are un preţ rezonabil. Cam atît cu părţile bune. Cele halucinante încep chiar de la titlu: revista se numeşte Harap Alb continuă. Pe copertă este anunţat bonusul: pe lîngă aventurile nemuritorului personaj autohton, copiii au ocazia să cunoască şi Originile lui Setilă şi Legenda lui Dragobete. Tot de pe copertă ne priveşte, ameninţător, însuşi Harap Alb – o combinaţie între Darth Vader cu o sabie de foc, împăratul Traian şi muşchii lui Hulk Hogan.

Odată ce ai dat prima pagină, începe haosul: povestea lui Ion Creangă rămîne doar un simplu pretext pentru o desfăşurare de forţe, personaje şi locuri care n-au nimic comun cu „scenariul“ scris de povestitorul moldovean. Harap Alb are portretul unui viking cam bleg, Împăratul Roş are aerul că sărbătoreşte Halloween-ul într-un costum prost ales, cumpărat dintr-un magazin de fiţe, iar Setilă, Flămînzilă şi Gerilă par un grup de samurai cheflii. Şi fiindcă numele originale ale personajelor li s-au părut, probabil, autorilor, neatractive pentru cei mici, ele au fost înlocuite cu Ştefan, Mîrza şi Lardea (?!). Fata împăratului şi Împărăteasa furnicilor au costume minimale, lăsînd să se întrevadă formele stranii ale unor fotomodele grav avariate de diete necruţătoare.

Decorurile în care se petrece acţiunea capătă forme bezmetic-exotice: fortăreţe anglo-saxone, cu turnuri orientale, alături de case tradiţionale româneşti, pe lîngă care se plimbă dinozauri şi pitici monstruoşi.

Ce mai află copiii din minunata revistă de benzi desenate? Că pe părinţii lui Setilă – devenit Mîrza – îi cheamă Zura şi Seuthes, şi că regatul în care s-a născut era unul plin de aur, dar fără viaţă. Iar ca recompensă pentru interesul acordat revistei, copiilor li se oferă „un portret autorizat“ al „zeului Dragobete“, cu chipul lui Brad Pitt şi cu trupul mutilat de steroizi. La final, afli de o legătură stranie între zeul mai sus-amintit şi Lardea – adică Flămînzilă –, de la care se pare că poţi cumpăra zăpada topită de sărbătoarea dragostei, zăpadă care te scapă de boli.

La un moment dat, aventurile lui Harap Alb se vor termina, bănuiesc. Mă gîndesc cu strîngere de inimă la o Scufiţă Roşie în postură de angry bird, la Prîslea cel Voinic cu antene de marţian şi la Greuceanu în costumul lui Batman.

Ştiu, e greu să-i faci pe copii să citească. Tocmai de aceea, ideea de a transforma personajele basmelor în eroi de benzi desenate ar putea fi una benefică dacă: unu – nu încerci să-l transformi pe Creangă într-un scenarist hollywoodian – trist – de filme de aventuri, şi doi – creativitatea autorilor de benzi desenate este ceva mai amplă decît simpla copiere a unor chipuri fioroase din jocurile de pe calculator.

În fond, scopul ar fi acela de a-i apropia pe copii de carte, şi nu de a le injecta în vene o doză în plus de kitsch, fie el şi autohton.

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
„Te pot suna un minut?“
Am încercat să înțeleg de unde provine această anxietate și am descoperit cîteva posibile cauze.
Zizi și neantul jpeg
Primăvară și sărbători
În timp ce lumea de atunci își răcea gura în dezbateri intense, industria de Sf. Valentin înflorea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Pisica
A fost atît de specială încît eu, timp de trei ani, n-am știut dacă sînt om sau pisică.
E cool să postești jpeg
Normalitatea anormalității noastre
Zilnic, doar în Capitală, zeci de oameni sînt mușcați de cîini, vagabonzi sau care, chipurile, au stăpîni care îi lasă „liberi”.
p 20 WC jpg
Religia între pandemie şi război
De cîţiva ani încoace, avem de trăit două crize acute, globale.
Theodor Pallady jpeg
Rezonanța culturală a lemnului
Tot ce e cu adevărat tradițional măsoară acest eon silvestru, inaugurat după descoperirea focului, care îi este deopotrivă origine și capăt.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un cuplu a divorțat după ce au descoperit că fiecare avea o aventură online cu celălalt sub nume false. Probabil au divorțat ca să poată fi, în sfîrșit, împreună și să-și consume adulterul. (M. C.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?

Adevarul.ro

image
14 ani fără uriașul Marian Cozma: Povestea crimei și ce s-a întâmplat cu ucigașii de etnie rromă
Un handbalist uriaș, la propriu și la figurat, s-a stins, la Veszprém (Ungaria) după un incident șocant.
image
Jurnalist Pro TV reținut pentru 24 de ore. Marius Buga este acuzat că a violat un minor dintr-un centru de plasament
Jurnalistul Marius Buga (42 de ani), corespondentul Pro TV în Dâmbovița și unul dintre cei mai vechi colaboratori ai televiziunii, a fost reținut de procurori într-un dosar ce vizează acte sexuale cu un minor.
image
La ce trebuie să fim atenți când cumpărăm o locuință ca să nu cadă la primul cutremur
Dr. Ing. Lucian Melinceanu, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri din România a explicat pentru „Adevărul” la ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm o locuință.

HIstoria.ro

image
Care este cea mai valoroasă pictură din România?
Muzeul Național Brukenthal prezintă, pe pagina de Facebook, cea mai importantă lucrare a colecției de pictură a instituției sibiene, achiziționată de baronul Samuel von Brukenthal, colecție care a stat la fondarea primului muzeu deschis publicului din România (1817).
image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.