"România a fost întotdeauna un sprijin, un avocat şi un aliat de nădejde" - interviu cu Ion HADÂRCĂ

Publicat în Dilema Veche nr. 514 din 19-23 decembrie 2013
"România a fost întotdeauna un sprijin, un avocat şi un aliat de nădejde"   interviu cu Ion HADÂRCĂ jpeg

Foreign Policy România a realizat un interviu în exclusivitate cu preşedintele Partidului Liberal Reformator (PLR) din Republica Moldova, domnul Ion Hadârcă. Poet, eseist şi publicist, el este unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova şi primul preşedinte al acestuia, în perioada 1989-1992. În prezent, partidul său se află la conducerea executivului de la Chişinău, împreună cu alte două partide (Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Partidul Democrat), formînd Coaliţia pentru Guvernare Pro-Europeană.

Pe 28-29 noiembrie 2013, statele din Parteneriatul Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina) s-au întîlnit la Vilnius pentru a parafa Acordul de Asociere, zona de liber schimb şi liberalizarea regimului de vize. Pornind de la faptul că unii experţi sînt de părere că parafarea Acordului a fost de mult decisă la Bruxelles, care sînt, acum, aşteptările Republicii Moldova?

În acest conclav de state care constituie Parteneriatul Estic, Republica Moldova este apreciată drept un lider, deoarece toate angajamentele asumate au fost realizate la termen. Mai mult decît atît, pe data de 29 octombrie, eu, împreună cu ceilalţi lideri care constituie Coaliţia proeuropeană, am fost invitat de către Stefan Füle, comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, şi, făcînd o trecere în revistă a şanselor tuturor ţărilor care sînt în Parteneriatul Estic, s-a pus accentul pe Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. Dintre aceste trei state, şansele cele mai bune le are Republica Moldova. Ucraina mai are de soluţionat cazul Iulia Timoşenko ş.a. Da, pentru noi contează foarte mult Ucraina, care ne poate crea un „surplus de siguranţă“ în parcursul nostru european. Dacă parafarea Acordului a fost decisă de mult la Bruxelles – şi în acest sens v-am amintit de discuţia pe care am avut-o pe 29 octombrie –, oricum, e bine pentru noi. Discuţia a fost sinceră, deschisă, netensionată şi suficient de realistă. Ne-au solicitat să „stăm cu picioarele pe pămînt“: procesul de privatizare, lupta cu corupţia, reforma justiţiei – acestea sînt momentan problemele-cheie. Ni s-au cerut acţiuni concrete, ca justiţia într-adevăr să funcţioneze şi cetăţenii să obţină încrederea că ei sînt protejaţi de lege, că se asigură maximum de transparenţă în procesul de privatizare, nu în folosul unor oligarhi sau al unor persoane interesate, dar în folosul cetăţeanului. De la noi se aşteaptă să oferim garanţii că urmăm cursul neabătut al reformelor.

Reprezintă România un model de armonizare a standardelor europene pentru Republica Moldova? În ce direcţie credeţi că vor evolua relaţiile dintre cele două state?

România a fost întotdeauna un sprijin, un avocat şi un aliat de nădejde. Mai greu a fost în perioada comunistă, cînd tovarăşii tratau România cu multă ostilitate şi doreau să împingă aceste relaţii pînă la refuz şi suspendarea oricăror relaţii. Aici mă refer la expulzarea consulului şi ataşatului militar, precum şi la alte acţiuni care au avut loc în perioada guvernării comuniste. Pentru mine personal, cînd nu sînt politician, ci scriitor, România reprezintă un model spiritual. Cît priveşte procesul de armonizare a standardelor europene, în primul rînd, România ne-a deschis posibilitatea să folosim toate documentele care ţin de acquis-ul comunitar. În acest sens, noi sîntem privilegiaţi faţă de alte state şi nu trebuie să suportăm toate cheltuielile pentru traducere – un proces foarte îndelungat şi costisitor. Anume în acest sens, România este un model şi un partener de nădejde. Aici putem discuta şi de modelul european pe care însăşi România şi l-a asumat pentru a-şi armoniza legislaţia cu cea comunitară şi, în acest sens, într-un plan mai larg, noi, împreună, ne sincronizăm acestor modele. Sigur că acolo unde au existat anumite fisuri şi probleme, putem doar regreta. De exemplu, domeniul de absorbţie a fondurilor europene sau gîlceava politică în cea mai bună tradiţie românească. De regulă, încercăm să evităm, pe cît putem, tradiţiile, însă, fiind în aceeaşi zonă seismică, anul acesta am trecut şi noi prin nişte cutremure serioase.

Cum apreciaţi stadiul construcţiei gazoductului Iaşi – Ungheni? Ar putea acesta da startul altor proiecte comune energetice sau de infrastructură, finanţate de UE?

România este, totuşi, un model în ceea ce priveşte modul cum îşi administrează viitorul european. Noi încercăm, de asemenea, să valorificăm la maxim această imagine pozitivă pentru integrarea europeană. De exemplu, noi ar trebui să adoptăm modelul european de reabilitare a drumurilor, fiindcă am realizat pînă acum sute de kilometri de drumuri europene, însă populaţia încă nu cunoaşte avantajele accesului la fondurile europene pe care le avem. În data de 14 noiembrie, premierul Iurie Leancă s-a întîlnit cu premierul român Victor Ponta, la Bucureşti, apoi s-au deplasat împreună la Bruxelles, iar pe 15 noiembrie s-au întîlnit cu preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Este o premieră şi un semn de susţinere totală. Vorbim de mai mult decît o armonizare, de trecerea la o nouă calitate, cînd doi premieri discută soarta unui stat care are toate şansele să se apropie de UE, după multe încercări, care „nu mai vrea să calce de două ori pe aceeaşi greblă“. Ştim că acolo s-au discutat mai multe subiecte. Delegaţia moldo-română s-a întîlnit cu comisarul european al Energiei, Günther Oettinger, şi au discutat posibilitatea continuării sau extinderii proiectului gazoductului Iaşi – Ungheni. Iaşi – Ungheni este doar o porţiune a marelui proiect energetic dintre cele două state. Este doar un segment care nu va asigura încă accesul la o securizare energetică mai mare; de aceea este nevoie de construcţia unei pompe de distribuţie şi de alte extinderi. De la Piatra Neamţ pînă la Iaşi şi de la Ungheni pînă la Chişinău ar mai fi cam  200 de km. Pentru aceste segmente, deocamdată, nu s-au găsit fonduri, adoptîndu-se doar varianta porţiunii mai mici, iar tema extinderii proiectului energetic a fost una dintre cele mai importante în timpul discuţiei de la Bruxelles. De asemenea, s-a discutat despre refacerea celor două poduri peste Prut, distruse în cel de-al Doilea Război Mondial –, mă refer la podurile de la Ungheni şi Leova. Nu în ultimul rînd, s-a abordat chestiunea construirii unei linii electrice de înaltă tensiune. Sau valorizarea „energiei verzi“ de pe Prut. Acestea sînt doar cîteva dintre proiectele cele mai importante; dar faptul în sine, că cei doi premieri s-au întîlnit cu José Manuel Barroso, cred că este o premieră absolută, care ne face să avem şi mai multă încredere în accelerarea proceselor de integrare. Pe 15 noiembrie a avut loc şi o discuţie a celor doi premieri cu comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, referitor la stabilirea etapei de încheiere a negocierilor privind liberalizarea regimului de vize. În fond, noi am închis acest capitol, aşteptînd un tratament preferenţial.

Care sînt beneficiile şi dezavantajele pe care le va resimţi populaţia din Republica Moldova după parafarea şi, ulterior, semnarea Acordului?

Consider că beneficiul major ar fi tocmai liberalizarea regimului de vize. În acelaşi timp, acesta ar reprezenta şi un semnal pozitiv pentru UE în capacitatea noastră de rezolvare a problemelor majore cu care ne-am confruntat atîta timp – mă refer la bunăstare, la libera circulaţie şi la proiectele care vor veni: de infrastructură şi securizare energetică. Aş vrea să accentuez că, în pofida unei crize economice generalizate la nivel mondial, care s-a resimţit în ultimii ani, începînd cu anul 2008, asistenţa economică acordată de UE Republicii Moldova a crescut cu 30-40% şi este în continuă creştere, după principiul „more for more“. Conform ultimelor declaraţii ale preşedintelui Parlamentului European, în următorii şase-şapte ani ne aşteptăm să primim ajutoare de la Uniunea Europeană în valoare de circa 10 miliarde de euro! Un alt beneficiu ar fi eliminarea cotelor pentru exportul de vinuri pe piaţa europeană. Ni s-a promis că, începînd cu 1 ianuarie anul viitor, cotele de export în UE vor fi diminuate, pînă la nivelul în care nu vor mai exista. În urma aplicării unei politici tarifare avantajoase, se aşteaptă anul viitor o creştere economică de 5-7%.

Pe 3 noiembrie, partidele Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană au organizat un miting pentru susţinerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Care a fost semnificaţia mitingului şi ce mesaj au transmis cetăţenilor partidele din coaliţie?

Mesajul mitingului din 3 noiembrie a fost clar: „Pentru o Moldovă europeană!“ Cei prezenţi şi-au asumat misiunea de a susţine neabătut cursul de integrare europeană a Republicii Moldova. A fost şi asumarea unei responsabilităţi de a continua acest curs, în pofida tuturor impedimentelor artificiale venind dinspre Est. Totodată, s-a dat un semnal către spaţiul european, că există o forţă civică foarte importantă care doreşte acest lucru şi l-a manifestat plenar. Vreau să accentuez faptul că ecourile din partea populaţiei au fost foarte mari. Am văzut că şi cîţiva analişti politici din Ucraina au comentat favorabil: „Priviţi cît de importantă a fost această acţiune a moldovenilor!“, ceea ce ne-a surprins plăcut. Au urmat şi cîteva interviuri ale factorilor noştri de decizie, la posturile europene de televiziune. Chiar am avut o prezenţă destul de vizibilă în spaţiul european. Pe lîngă toate, impactul a fost şi unul descurajator pentru acţiunile comuniştilor, deoarece pe 7 noiembrie se aşteptau acţiuni de amploare organizate de PCRM, aşa cum declaraseră anterior că vor declanşa o „Revoluţie de catifea“. S-au lansat şi jocuri de cuvinte: „de catifea“, „de canapea“, „de cafenea“ etc. Mitingul proeuropean a mai temperat spiritul combativ al comuniştilor, pînă la urmă soldat cu eşec. Acum, opozanţii comunişti înaintează un ultimatum, solicitînd guvernului să demisioneze, parlamentului să se dizolve şi să se anunţe alegeri anticipate. Altă noutate a venit dinspre Tiraspol, unde se intenţiona organizarea, pe 16 noiembrie, a unui miting anti-Vilnius, care nu a mai avut loc. Şi Comratul se află uneori pe poziţii antieuropene, dar acolo tulbură apele cîteva figuri controversate, care fac jocul Moscovei. Găgăuzia şi-a propus să organizeze la început un referendum pentru desprinderea de Republica Moldova, apoi a revenit la referendumul pentru integrarea în Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan, interzicînd, în acelaşi timp, folosirea sintagmei de „limba română“ şi „istoria românilor“. În replică, Chişinăul şi-a propus să ofere sprijinul maxim pentru instituţiile de învăţămînt în care se studiază limba şi istoria românilor.

La începutul lunii octombrie, parlamentul de la Chişinău a adoptat legea care prevede instituirea unui control la graniţa administrativă cu raioanele din estul Republicii Moldova. Ulterior, regimul de la Tiraspol a declarat că autorităţile moldoveneşti vor să construiască o frontieră pe Nistru. În opinia dvs., care este rolul acestor puncte de control?

Am avut pe această temă dezbateri destul de fierbinţi. Sesiunea de vară a parlamentului s-a încheiat pe o notă tensionată, anume pe acest subiect. Am încercat să promovăm acest proiect, deoarece face parte dintr-un angajament asumat de Republica Moldova pentru a realiza un control al fluxului migraţional din zona estică, tocmai pentru încheierea negocierilor privind liberalizarea regimului de vize. Au fost deschise şase puncte de control al fluxului migraţional. Acestea nu funcţionează ca puncte de control administrativ şi nu stabilesc o frontieră pe Nistru, aşa cum interpretează oficialii de la Tiraspol. Regimul Şevciuk face tot posibilul să introducă o notă de neîncredere, încercînd să tensioneze situaţia din Zona de Securitate. De fapt, Tiraspolul a declarat în primăvară că intenţionează să „delimiteze frontiera“ cu Republica Moldova. Au adoptat şi o lege, mai mult declarată, în acest sens. La ultima întîlnire în formatul „5+2“, care a avut loc la Bruxelles în luna noiembrie, Tiraspolul a fost atenţionat să nu exagereze, încercînd să blocheze relaţiile prestabilite. Aşadar, punctele de control migraţional sînt necesare, acestea joacă un rol important în contextul exigenţelor pentru liberalizarea regimului de vize. Trebuie să mai amintim că Ucraina, din păcate, nu ne-a pus la dispoziţie datele privind fluxul migraţional la graniţa cu segmentul transnistrean, ceea ce ne-ar fi ajutat mai mult să îndeplinim procedura de securizare a frontierei cu zona necontrolată. Ghişeurile sînt prevăzute doar pentru cei care nu au cetăţenia Republicii Moldova şi trebuie să solicite un permis de şedere de la aceste puncte. În schimb, cetăţenii din stînga Nistrului vor fi trataţi ca cetăţeni ai Republicii Moldova şi nu vor avea nevoie de această înregistrare.

Liderul tiraspolean Evgheni Şevciuk propunea Republicii Moldova să se separe de Transnistria printr-un „divorţ civilizat“. Există probabilitatea evoluţiei acestui scenariu? Şi care sînt implicaţiile sale?

Am comentat această declaraţie imediat de cum am auzit-o: pentru a solicita „un divorţ civilizat“ ar trebui să existe, în primul rînd, „un certificat de căsătorie“, însă acesta din urmă nu a existat niciodată. Or, noi tratăm această zonă ca pe o componentă inclusă, care se află sub suveranitatea Republicii Moldova, aşa sînt tratate lucrurile şi în exterior. Există mecanismul „5+2“, care, de fapt, oferă un spaţiu politic adecvat pentru soluţionarea tuturor problemelor care ţin de elaborarea unui statut politic special pentru zona aceasta – lucru pe care noi sîntem dispuşi să-l negociem cu Transnistria. Şi atît. Implicaţiile acestui „divorţ civilizat“ chiar mă depăşesc, deoarece este o zonă mult prea obscură. Republica Moldova a venit de multe ori cu sugestii pentru perfecţionarea mecanismului de negocieri, deoarece considerăm că ar trebui să ajungem la o etapă de evoluţie, cînd „5+2“ ar trebui să se transforme în „şapte parteneri cu drepturi egale“. Or, Tiraspolul nu este echivalent Ucrainei sau UE, sau al aceleiaşi Federaţii Ruse. UE şi SUA ar trebui să fie jucători cu drepturi depline în acest format. Mizăm pe introducerea în Zona de Securitate a forţelor civile europene, cu statut internaţional, sub egida ONU sau a altor organizaţii internaţionale, care, într-un fel, ar internaţionaliza acest spaţiu şi i-ar conferi un statut mai mare de stabilitate. În măsura în care ne vom integra în spaţiul european, acesta va fi unul de vecinătate cu UE. Fiind şi copreşedintele Comitetului de Cooperare Parlamentară Uniunea Europeană – Republica Moldova, alături de Monica Macovei, am avut ocazia să particip în vară la şedinţa desfăşurată la Bruxelles, în cadrul căreia a fost audiat raportul şefului de Direcţie al Comisiei Europene privind ZLSAC, dl Luc Devigne, care ne-a oferit informaţii ample, declarînd că la etapa iniţială a negocierilor de la Chişinău au participat şi reprezentanţii cercurilor economice din Transnistria. Aşadar, vedem că aceştia manifestă un interes sporit pentru Zona de Liber Schimb şi credem că, la un moment dat, au fost stopaţi de la negocieri. Cunoaştem că există interesul lor sporit, deschiderea şi predispoziţia de a avea acces la spaţiul vestic, Zona de Liber Schimb oferindu-le chiar mai multe avantaje. În economia Republicii Moldova moştenită după 1991, marea industrie era concentrată în proporţie de 60% în zona transnistreană. Fără acces la spaţiul european, transnistrenii vor avea numai de pierdut. Probabil că la o etapă mai evoluată, cînd vor vedea avantajele Republicii Moldova şi facilităţile de care se vor bucura agenţii economici din dreapta Nistrului, oficialii de la Tiraspol vor adopta o altă atitudine faţă de politica de vecinătate a UE.

Ce planuri credeţi că au ruşii în Transnistria sau Găgăuzia, după summitul Parteneriatului Estic? Mai poate fi deturnată Republica Moldova spre Uniunea Eurasiatică?

Această Uniune Vamală nu există ca atare. Ea are un statut destul de incert, deoarece Uniunea Eurasiatică presupune mai curînd o uniune politică. În schimb, Uniunea Vamală este altceva, este un conglomerat economic cu anumite prescripţii şi standarde de ordin vamal. Iar aceste standarde, tarife etc. sînt percepute ca fiind în opoziţie cu normele europene. Deci, noi nu vom putea adopta o politică multivectorială, făcînd parte simultan din două uniuni, aşa precum consideră unii specialişti. Fiind consecvenţi, noi vom simţi avantajele integrării europene, facilităţile şi proiectele viitoare. Dinspre Uniunea Eurasiatică nu a venit nimic decît restricţii, embargo, fiind o zonă imprevizibilă din punct de vedere economic, care nu poate fi supusă nici unui control. Plus că de acolo riscăm să avem numai dezavantaje din cauza dependenţei totale de o singură piaţă, ceea ce nu înţeleg cetăţenii din Transnistria sau Găgăuzia – aceştia fiind departe de a percepe diferenţele. Însă factorii responsabili din aceste entităţi înţeleg foarte bine şi manipulează sensibilităţile locale.

Cum credeţi că va evalua peisajul politic din Republica Moldova pînă la următoarele alegeri parlamentare din 2014? În ce direcţie s-ar putea orienta preferinţele electorale ale cetăţenilor moldoveni, în perioada post-Vilnius?

Peisajul politic din Republica Moldova este destul de pestriţ. Din păcate, şi fosta Alianţă pentru Integrare Europeană a cam „turnat apă la moară“ comuniştilor, fără a găsi soluţii pe cîteva subiecte foarte importante, mergînd de două ori în alegeri anticipate în acest mandat. Alianţa a eşuat şi în referendumul pentru alegerea preşedintelui prin vot direct. Un impediment important mai rămîne Articolul 78 din Constituţie, care prevede alegerea preşedintelui printr-un vot calificativ de 67 de mandate, pe care nu le aduna precedenta Alianţă. Noi am reuşit, în ultimă instanţă, să stabilizăm această zonă, să alegem preşedintele statului, pentru a nu intra încă o dată în anticipate. PCRM a reuşit să joace subtil cu toate aceste divergenţe şi lacune constituţionale, creînd permanent o stare de instabilitate politică. Chiar aceste forţe reunite ale separatiştilor şi comuniştilor complotează împotriva guvernării proeuropene. Preluarea iniţiativei şi conturarea unui viitor clar proeuropean pentru Republica Moldova vor descuraja toate aceste nostalgii după trecutul sovietic. 

a consemnat Nicolae ŢIBRIGAN 

Nicolae Ţibrigan este cercetător la Fundaţia Universitară a Mării Negre.

Foto: adevarul.ro, wikimedia commons

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

pistolul cu bile bacau jpeg
Bărbați împușcați în gât și abdomen, în județul Bacău. Agresorul este din Vrancea
Incidentul în urma căruia doi bărbați au fost împușcați a avut loc duminică, la un târg dintr-un sat din județul Bacău. Inspectoratul de Poliție Județean Bacău spune că între victime și agresor a avut loc un conflict spontan, care a degenerat.
uragan Ian   foto colaj captura jpg
Iaht blocat între clădiri, după ce uraganul Ian a lovit Florida VIDEO
Imaginile surprinse cu dronele au arătat daunele provocate de uraganul Ian în orașul Fort Myers, unde ambarcațiunile au fost azvârlite pe țărm.
Stalp curent electricitate energie electrica FOTO Shutterstock
Vine o iarnă rece și secetoasă. Care sunt riscurile în aprovizionarea cu energie electrică
Iarna aceasta ar putea fi una mai rece pentru Europa, potrivit Agenției Europene de Prognoză Meteo lunile noiembrie și decembrie aruncând o perspectivă sumbră asupra întregului continent.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.