Răzgîi electoral

Publicat în Dilema Veche nr. 543 din 10-16 iulie 2014
Dialoguri întrerupte jpeg

…Şi s-a dat o nouă Lege a învăţămîntului. O nouă viziune, reformatoare, desigur, asupra felului în care şcoala românească ar trebui să funcţioneze. Din tot tăvălugul de excepţii şi excepţii la excepţii privind normele vechii legi (vezi OUG 49/2014), ies în evidenţă intenţiile abia voalate ale guvernanţilor: a oferi, acum, în an electoral, elevilor – şi prin ei, părinţilor –, dar şi rectorilor, niscaiva stimulente de vot. (Cele mai „sensibile“ norme, care ar putea naşte şi au născut deja vociferări, au o explicaţie mereu la îndemînă: şi în ţările occidentale există cutare reglementare. E ca şi cum doctorii noştri ar spune, în faţa unui pacient bolnav pe care îl anunţă că trebuie să îşi cumpere medicamente şi faşe singur, că şi în ţările civilizate există legea sponsorizării spitalelor.)

Dar să revenim la ce cadou minunat le face OUG49/2014 liceenilor noştri care nu reuşesc să ia bacul nici din prima, nici din a doua: îl pot lua din a treia încercare. Nu oricum: statul le oferă meditaţii din banii contribuabililor.  

Avem, într-adevăr, o problemă cu ratele scăzute de absolvenţi cu bacalaureatul luat. Şi mi se pare că nu se discută îndeajuns de mult despre cauzele acestui fapt: 1. Programele şcolare făcute anapoda, făra nici o legătură cu particularităţile de vîrstă şi individuale ale beneficiarilor, cu interesele şi curiozităţile lor şi cu cererile de pe piaţa muncii, cu noile provocări pe care le presupune adaptarea la viaţa postşcolară. Programele şcolare complicate, scrise într-un limbaj greu de asimilat, nu fac decît, în cel mai bun caz, să-i invite pe cei mai buni dintre elevi la un joc cu mărgelele de sticlă, steril, fără alt efect decît acela de a-i îmbuiba cu informaţii complet nefolositoare. 2. Pregătirea pedagogică a celor mai mulţi dascăli este sub nivelul acceptabil 3. Salariile proaste ale celor care lucrează în învăţămînt nu constituie deloc un stimulent de natură să-i motiveze în eforturile lor de dezvoltare profesională şi să-i atragă pe cei mai buni absolvenţi de universitate în faţa catedrelor. 4. Sărăcia generală, efortul părinţilor de a asigura subzistenţa familiei lasă pe ultimul loc interesul pentru educaţie. Şi, nu în ultimul rînd: 5. Carenţa autorităţii sub orice formă, fie ea profesională, morală, legală, dar şi lipsa unor modele adecvate, cîtă vreme cele existente sînt subminate de ignoranţa, impostura şi corupţia care bîntuie societatea românească. Toate astea duc la absenţe cu carul în catalog, acte de violenţă în curtea şcolii, dezinteres masiv faţă de o pregătire cu noimă pentru viitor.

Pe de altă parte, o problemă cu adevărat importantă este: ce facem cu absolvenţii de liceu, fie ei cu bacalaureatul luat sau nu? Şcoala nu îi ajută în nici un fel să se pregătească pentru cererile pieţei de muncă, licenţele luate pe bandă rulantă nu mai reprezintă de mult un scop educativ, ci unul strict (chiar dacă iluzoriu) lucrativ, iar ajutoarele de şomaj cerute imediat de proaspeţii absolvenţi împovărează, fără măcar iluzia unei minime recuperări, o dată mai mult, bugetul statului. 

Şi atunci, la ce bun să îi mai rugăm pe liceeni să mai încerce încă o dată, a treia oară, să ia bacalaureatul? Meditaţii li se oferă şi pentru prima sesiune de bacalaureat, şi pentru a doua. Pe ce răsturnare spectaculoasă de conştiinţe mizează Guvernul, între septembrie şi februarie, astfel încît să creadă că soluţia unui examen de bacaluareat întins la nesfîrşit, pînă la sfîrşitul vieţii, ar putea da o generaţie de tineri de viitor?

În fapt, noua măsură a Guvernului nu e decît un răzgîi electoral, o iluzie vîndută pe post de mici şi bere pentru părinţii şi elevii care trăiesc sub spectrul unui viitor nesigur.  

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.