Rătăcire

Publicat în Dilema Veche nr. 774 din 20-26 decembrie 2018
Oameni pe stradă jpeg

Sînt în sala de așteptare la dentist. În difuzoare o domnișoară cîntă „Hallelujah“ și nu e Cohen, e cald, iar eu mă uit pe geam afară, printre stele și luminițe de Crăciun. Mai sînt oameni în așteptare acolo, dar nu se iscă nici o stare de convivialitate ca în tren; fiecare e cu gura, dinții și fricile lui.

Stau în căldură ca într-un cocon, nasul îmi curge ca un robinet, dacă nu mi-aș înfunda literalmente nările cu trei mii de șervețele, mucii mi s-ar înnoda sub bărbie. Pentru că am intrat în căldura asta bună după ce am rătăcit drumul pe un frig năprasnic.

Sînt dovada vie a prejudecății ăleia misogine care spune că femeile n-au pic de simț de orientare. Mă rătăcesc la mine în casă, mă rătăcesc în cartierul în care stau de o grămadă de ani. Ba chiar, în cîrciumi necunoscute, evit să mă duc la baie și stau așa pînă nu se mai poate. Pentru că, inevitabil, deschid acolo alte uși. Mă trezesc ba la bucătărie, între oameni furioși care prăjesc zgomotos ceva, ba în debaraua cu mături, găleți și mopuri, ba printre navete goale de bere stivuite precar. În loc să fac stînga, fac dreapta, ratez orice eventuale puncte de reper, miopia mea nu mă ajută nici ea foarte tare, zburătăcesc ca o găină cu capul tăiat, sînt varză.

M-am pornit așadar pe drumul spre dentist. Nu era nici o filozofie. Iei metroul două stații, te dai jos și mergi în sens opus spre ieșirea din dreapta și apoi ții bulevardul. Mi se explicase de-a fir a păr cum să fac. Am făcut cum am crezut că e bine, am ieșit în bulevard și am început să merg cu ochii după clădire. Îngrozitor, trebuia să ajung la un număr mare, iar în direcția în care o luasem, numerele se micșorau. M-am întors, dar nu era simplu. Al naibii bulevard se bifurca la un sens giratoriu din care se deschideau mai multe străzi, iar pe el nu-l mai vedeam nicăieri. Îmi dispăruse bulevardul. L-am sunat pe omul care-mi explicase inițial cum se ajunge, dar și el s-a dat bătut după ce mi-a explicat ce trebuia să fac, iar eu i-am spus că exact așa am făcut, apoi l-am acuzat că mi-a dat indicații aiurea, că drumul nu e drept și că e al dracului de frig afară. Pune-ți Google Maps, a mai apucat să-mi spună omul ăla deznădăjduit.

Pînă să-mi pun Google Maps-ul am zis să întreb niște oameni. Și acolo am un talent rar să-i nimeresc. De data asta am întrebat un copil care nu-și cunoștea decît drumul spre și dinspre școală și pe cineva din Bacău. Mi-era deja foarte frig și întîrziasem. Am deschis aplicația aia pe telefon, nu știu pe ce oi fi apăsat de nervi, de frustrare și de frig, că a început să-mi explice o tanti că after three hundred meters turn left. Nu, mie-mi trebuia harta în care eu apar ca un punctuleț albastru, nu-mi trebuie doamna asta.

În fine, evident că am reușit să mă descurc în cele din urmă, dovadă că, uite, stau pe scaunul ăsta moale și comod și mă gîndesc cum se face că e atîta haos în capul meu cînd vine vorba de orientare. Mă gîndesc că, dacă aș fi fost un porumbel, aș fi intrat în toți stîlpii de telegraf, mi-ar fi legat stăpînul mesaje importante de picioruș și aș fi dispărut definitiv cu ele, pentru că aș fi fost un porumbel ratat. Un porumbel fără pic de simț de orientare mai e un porumbel? Sau e altceva? Căci, în cazul lui, ființa e menirea, nu se poate una fără alta. Așa, ca ființă umană, să zicem că nu m-am ratat definitiv, aș putea fi bănuită cel mult de prostie, dar sînt OK cu asta.

Din ratările astea se hrănesc poveștile. Mergi, cazi, te ridici, te rătăcești, aluneci spre adîncul pămîntului în găuri de iepure, căci, dragă Google Maps, drumul nu e niciodată drept-drept și degeaba spune doamna aia turn left dacă stînga mea e dreapta. Uite-așa, plec mult mai devreme de acasă ca să mă pot rătăci. Uneori e neplăcut și frig, iar oamenii pot fi nasoi. Alteori însă te așteaptă după un colț o stradă minunată, căzută din alt secol, pe unde n-ai mai fost în viața ta, sau te așteaptă cineva care o să te ajute să ții drumurile reale drepte și pe alea imaginare cît mai întortocheate. Nu se știe niciodată. 

Selma Iusuf este jurnalistă, re­dac­tor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.