Prostia solemnă

Să ştiţi că Ploieştiul o să aibă un bust cu Ronald Reagan. Ploieştiul rămîne tare simpatic. Tonul ştirii pe care am citit-o pe agenţii (Mediafax) e la fel de drăguţ: „Potrivit lui Mircea Cosma (şeful Consiliului Judeţean), statuia va fi dezvelită cu ocazia celebrării a 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-americane (…). Ulterior dezvelirii statuii, reprezentanţi ai judeţului Prahova vor participa, în 9 şi 10 mai, la mai multe acţiuni dedicate împlinirii a 135 de ani de relaţii româno-americane, în Statele Unite ale Americii.“ Aflu şi de prin gazete că Mircea Cosma e un mare admirator al fostului preşedinte american, despre care zice că a înfrînt fără vărsare de sînge în Războiul Rece şi i-a zdrobit pe comunişti. 

E clar că mai toate comunicatele venite din Republică sînt lovite de un simţ al istoriei monstruos. Celebrele telegrame ale căpitanului Candiano Popescu, ele singure, fără nici un fel de suflu caragialesc, te fac să te prăpădeşti de rîs. Omul înfrîngea de capul lui monarhia pe bulevardul cu castani şi trimitea ordine tuturor în nume propriu, dar şi în numele altora. Ăsta, de pildă, a ajuns la căpitanul grănicerilor de la Predeal: „Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu instalat, avînd de cap pe generalul N. Golescu ca regent. Sînt prefectul districtului, numit de guvernul provizoriu. Concentraţi imediat grănicerii şi în 24 de ore, dacă se poate, să fiţi la Ploieşti. Aştept de la patriotismul Dumneavoastră şi de la energia Dumneavoastră acest serviciu.“ Iar aceasta – „Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu înfiinţat sub titlul de Regenţă. În Ploieşti mare entuziasm“ – trebuia să ajungă la Pesta şi să fie difuzată apoi în lumea întreagă. A ajuns însă la Bucureşti, unde s-au luat măsuri. După cum ştiţi, toată parascovenia s-a sfîrşit cu un proces în care cei 41 de inculpaţi au fost achitaţi pe motiv că la mijloc s-a aflat o malversaţiune politică menită să-i defăimeze pe onor liberali. Păi, cum să fii Caragiale şi să nu scrii despre aşa ceva? 

Citind cu mare drag ştirea cu bustul lui Reagan şi documentînd puţin apetenţa oraşului pentru tot soiul de statui şi busturi, am mai aflat că în faţa liceului „Mihai Viteazul“ din oraş s-a amplasat, prin 2013, şi un bust al lui Henric al IV-lea, tot din iniţiativa energicului Mircea Cosma. De ce Henric al IV-lea? Pentru că a fost contemporan cu Mihai Viteazul,

Am descoperit apoi şi reacţia notabilităţilor din oraş, care au strîmbat din nas la alegerea preşedintelui de Consiliu Judeţean – un rege francez! Cea a unui profesor din urbe, apărută în publicaţia locala

din 20 septembrie 2013, ar merita o transcriere completă. E savuroasă. Omul e supărat c-au pus un „papistaş“ în faţa liceului şi spune: „Foştii dascăli ai liceului cu nume de sfinţi plecaţi la întîlnirea cu eternitatea se întorc în mormînt de revoltă şi au convocat un Consiliu profesoral ad-hoc pe tema bustului buclucaş…“, din care remarc frazarea, clişeele perfecte şi cuvîntul „buclucaş“. Acelaşi profesor se mai întreabă: „De ce iniţiatorii proiectului nu s-au gîndit la Vercingétorix, Clovis, Jeanne D’Arc…“ De ce nu Astérix şi Obélix? Măcar înţelegeau liceenii ăia ceva. 

Vă mai spun că în apropiere de Ploieşti, la Boldeşti-Scăieni, există o replică în mic a statuii Libertăţii de la New York. Explicaţia e că inginerul Eiffel ar fi fost în vizită la Boldeşti-Scăieni, unde a plănuit cum să facă statuia din New York, dar şi îmbinările de la celebrul turn ridicat la Paris. Totul vine de se leagă. 

În fine, Ploieştiul n-ar fi singurul oraş care are apetenţă pentru statui solemne şi alte puneri în eternitate ale unor orgolii de ctitor zonal. Ştim cazuri de persoane care şi-au făcut propriile busturi, în viaţă fiind. Cazuri de donatori şi finanţatori imortalizaţi în fresce de biserici noi. E simpatic, cum ziceam, iar pentru Ploieşti mărturisesc că am o sinceră afecţiune. Doar de acolo vine îndemnul „Naţiune, fii deşteaptă!“, urmat de constatarea „Şi noi dormim, domnule!“. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.