Prețuri peste zece lei? S-a umflat dulfu-n coarne
Aici nu este vorba decît de felul în care ne păcălim zilnic. Mă scobor din 4x4, mă doare în cot că-n piață sînt prețuri de peste 10 lei. Mazărea, varza, fasolea, căpșuna, cireașa. Apropo, cireașa nici n-a apărut în România! Dacă însă vin pe picioare în piață îmi cad plombele cînd văd ditamai prețurile. Cum, fratele meu, cartofi noi la 10 lei? Dar ce, cresc în copac? E normal să bagi preț mare la trufanda, dar este evident că acilea este vorba de psihologie: las’, bă, că prostul are bani, i-a mărit Guvernul pensia, salariul, îl arde pe vintre să halească o trufanda. Da, cum se zice, avem trufandale, totuși, băieți cu finanța, nu exagerați un pic? Țăranii mor de foame oricît de scump se vînd în piață poveștile astea. De ce? Pentru că producția adevărată a țăranilor autentici nu atinge mai mult de 20% din ce halește o Românie, restul e falset industrializat. Deci țăranul este exclus complet din joc. El vag atinge acel 10 lei inflaționist. El vinde cel mult la 4-5 lei. Restul e prețul de intermediari și prețul mofturilor și minciuna guvernamentală. Ne jucăm cu 20 ul la căpșune, cu 30-ul la cireșe, cu 10 le la varză, cu 15-le la fasole și mazăre. Hai sictir, nesătulule! Lăcomie mare! Așteaptă să scadă! Nu-i băga banul mult șmecherului care se dă țăran. El se îmbogățește pe nesăturătura ta, pe lipsa ta de abținere. Dă-i banul tău pe o iluzie! Repet, cireșul nu putea da cireșe în România. Păi, cum crezi? Dar cum de ai mîncat duminică de-ai spart două kile de cireșe? De unde cireșe? Te-ai întrebat? Din lăcomia ta, bre! Roșiile se duc la 8 lei, chiar 17? Păi, cum vine asta? Nu-ți dai seama că, dacă nu cumperi – nu cumpăra! –, intermediarul moare cu roșiile fleșcăite? Tu, cu banul tău fals, cumperi minciunile din piață. Ți-a dat careva bani mai mulți? Nu. Atîta timp cît intermediarul își permite să țină sus prețurile, cumpără și roșia va fi la fel de scumpă toată primăvara. Să zic de măr un pic. Mărul stă în piață la 5 lei. Cum draci să stea așa sus? Mărul abia mai dă din coadă, că-i primăvară, vin peste el toate fructele, e alungat de pe tarabă. Cu toate astea, e 5 lei. Aici țin să-l felicit. Ține-te ferice, mărule, piața e defectă. Tu ești etern. Te ții tare. Prețul tău este ficțiune. Ce dacă, bravo, mărule!
